Sunt de acord cu tine cand spui ‘mai modesti’ with an emphasis on the ‘mai’, mai ales avand in vedere ca for the most part of human history a traduce un text era egal cu a adapta acel text, dupa chef, thus everything becoming skewed. Insist cu ‘mai’-ul ala pentru ca a fi totalmente modest ar insemna sa traduci cuvant cu cuvant (metaphase) dintr-un respect aproape religios pentru limba si puritatea textului original, deci cazand in cealalta extrema.

Paraphrase mixed in nicely with metaphrase, now there’s the ticket. Asa cum probabil se observa cu ochiul liber, unele chestii suna straniu traduse in alta limba si, in effect, nu o sa aiba rezonanta dorita de autor oricum.

Case in point: ‘gura spune adevar’, in romana, nu are, pentru mine, aceeasi melodicitate ca ‘gura adevar graieste’.
Dar tocmai, depinde. Daca in poezia germana asa s-a vrut a fi versul, mai neortodox in exprimare, cu impactul de rigoare, si eu, ca traducator si connoiseur de subtilitati’n'nuante’n'shit simt asta, asa il traduc. Dar daca simt ca in romana nu o sa rezoneze cu cititorul asa cum a fost menit, stilizez exprimarea.
Cum zicea si cineva mai sus, mai intai intelegi textul, apoi il traduci.

Si intr-adevar, fiecare intelege o poezie dupa posibilitati si interpretarile pot fi foarte diferite, insa avand in vedere ca judecata mea e adevar suprem in orice situatie si toti ceilalti sunt facuti din esec.. vreau sa spun, made of fail, nu cred ca exista probleme.
All hail subjectivity. :P

Cred ca problema principala a poeziilor traduse nu este una de limbaj, fiindca de tradus poti sa traduci pana si nenorocitele alea de cuvinte compuse (vezi Blättertreiben si alte minunatii), poate nici macar una de interpretare, ci ma degraba incercarea disperata de a cauta sensuri care nu sunt acolo. Exemplul perfect cu traducerea timp/vreme l-ai dat chiar tu. Da, vreme suna mai poetic. Dar nu se potriveste in orice moment. Deci cred ca solutia este o traducere simpla, fara prea multe escapade in taramul poetizarii fortate.

Am uitat concluzia la care ajunsesem ieri. Important e ca traducerea ta mi se pare foarte reusita, si parca cu ‘raza de sange’ suna mai bine. Celan e greu, am incercat si eu cu Todesfuge, si tind sa cred ca am esuat. Rilke e mai pe gustul meu. In concluzie, cum a spus o draga colega de-a mea : « Der Prinz schenkt Emilia Respekt ». Asa si eu.