Zarazã-te-ar focul
Pus de Vasile la 16 Septembrie 2009 în Sex cultural
Data trecutã am limpezit (fãrã sulfiţi!) controversa din jurul Sãniuţei cu zurgãlãi.
Acum tocmai ce-a venit vremea sã mã leg de unul din cele mai halucinante mituri urbane de pe meleagurile noastre: cel care s-a clãdit în jurul sublimului cântecel “Zaraza”. Probabil aţi auzit deja legenda. O voi rezuma pentru profani:
Zaraza (sau Zarada), iubita lui Cristian Vasile. Stop. Etimologie fabricatã, cicã numele ar veni din ţigãneşte. Stop. Lãutarul Zavaidoc invidios, delegã tâlhar ţigan Borilã de la Bariera Vergului (azi Piaţa Muncii, pardon, Piaţa Eudoxiu Hurmuzachi) sã omoare Zaraza. Cristian Vasile cuprins de jale, mâncat cenuşa Zarazei, bãut terebentinã, dispãrut. Stop. Dupã ani şi ani, bãtrân alienat trãgãtor de cortinã la teatru egal Cristian Vasile.
Bravos, Cãrtãrescule! Nu pot sã zic cã îţi ador scriitura, da’ ai reuşit sã ciupeşti coarda sensibilã a pulimii şi – act demn de o figurã religioasã! – sã faci aceeaşi pulime sã creadã cu fanatism într-o poveste frumoasã. Citez o replicã stas “dupe” internet:
[...] pe ce te bazezi D-ta cand afirmi “E doar o frumoasa romanta, doar o mostra de inventivitate a lui Cartarescu.” Vin-o cu dovezi concrete si rupe gura targului cu dezvaluiri ,altfel…. vorbe-n vant !
O, dar unii oferã ca argument chiar… filmul “Supravieţuitorul”!
Bãi, bãieţi.
- “Zaraza” este un tango carele a fost cântat prima oarã în Uruguay. Compozitorul, un anume Benjamín Tagle Lara. În acelaşi an (1929) melodia a fost înregistratã şi de alţi sudamericani.
- “Zaraza” a fost în vârfu’ topului de hituri prin Europa. Ergo, a fost interpretatã în multe limbi. Eu vã voi oferi mai pe urmã o splendidã variantã polonezã.
- “Zaraza” – în varianta româneascã – n-a ieşit de sub condeiul unui Cristian Vasile beat şi îndurerat. Cristian Vasile n-a scris nimic, era prea ocupat scoţându-şi ciubucul la “Vulpea Roşie”. Minunatele cuvinte sunt opera textierului Nicolae Kiriţescu, a cãrui meserie era sã emoţioneze.
- “Zaraza” este dedicatã nu unei fermecãtoare señorite dintr-o hacienda romanticã, ci unui bou bãtrân, aflat la finele unei lungi cariere ca animal de tracţiune.
- “Zaraza” este, în spaniola de peste Ocean, numele unei stofe, de felul ei bãlţatã prin imprimare, la fel ca acoperãmântul pielos-pãros al sus-numitului bou bãtrân.
- “Zaraza” este, în principiu, ãl mai bun vinars românesc. Merge stins cu apã tonicã. Stins, nu amestecat.
Sã cânte muzica!
Împricinatul Cristian Vasile.
Interbelicii polonezi Wiera Gran şi Albert Harris.
“A la huella, huella, zaraza!” – Ignacio Corsini.
Pe sempiternul Gicã nu-l pun, cã îl gãsiţi voi vrând, nevrând. Loredana Groza e penibilã, dupã cum am mai scris. O “Zarazã” simpaticã au mai înregistrat ploieştenii de la Sedativ înainte sã dea cu bâta în baltã, sã se cace pe ei şi sã se transforme în “electro-fusion”.



Să ştii că bentonitul limpezeşte. Sulfiţii îs ca să ţînă jînu’ mai mult.
Aoleu, asa e. You burst my bubble. Deh, bautor de bere…
“Vin-o cu dovezi” ??? Pai scrie fix langa povestioara publicata ca e pura fantezie. Asta ca sa-l intep pe musiu ala nealfabetizatu’.
Cat despre tine, respectabil si alfabetizat coleg de bere, cum sa nu ii adori scriitura, daca nici macar n-ai procesat-o. Poate ma-nsel…
Oo, dar am procesat intre timp mai mult decit procesasem, ba chiar suficient cit sa dau nastere unei pareri!