Iubiţi-vã pe tutunuri

Sfat pãrintesc pentru concetãţeni: în aceste vremuri de restrişte, nu vã duceţi sã beţi un şpriţ la Casa Universitarilor din Bucureşti. Evitaţi, evitaţi, evitaţi.

Exact, locanta aia grozavã cu iz desuet, unde cândva curgea gârlã Galbena de Odobeşti, şpriţuitã cu apã Harghita la “sticlã de sticlã”. Astãzi, berea şi vinul costã fix cât în orice altã bodegã. Dar nu despre asta e vorba, ci de faptul cã am cerut duduii un pachet de Marlboro, l-am achitat la preţ de butic şi am primit ceea ce urmeazã.

Am primit un pachet netimbrat de Marlboro contrafãcute, rezultatul muncii neglijente a unor mulatri transpiraţi pe vreo galerã ruginitã în mijlocul Oceanului Indian. Ţigãri de contrabandã care put şi se scuturã. Şi nu mã deranjeazã cã am primit ţigãri de contrabandã (de obicei le caut!) ci cã am primit unele extraordinar de proaste, la preţ “oficial”. Urât, domnilor!

Nici nu pot sã-i reclam la Opeceu fiindcã nici eu, nici Fritz n-am avut prezenţa de spirit sã pãstrãm bonul fiscal.

Poza nu e relevantã. Pachetul împricinat aratã ca un Marlboro clasic de Neuchâtel. Cât despre ţigãri, deasupra filtrului sunt imprimate ciudat, hârtia nu are liniuţe iar vârful nu e tãiat cu precizie, ci pare rupt în sictir de nişte trabajadores subcalificaţi într-un container.