Bãieţii astronomi de la NOAO ne explicã în termeni omeneşti o chestie tare nostimã:
Dacã soarele ar fi un modest cantalup, o bilã cu diametrul de douãzeci de centimetri (şi s-ar ruşina ştiind cã alte stele sunt cât pepenele roşu, cât maşina, cât casa), planeta noastrã ar fi cât un bob de piper şi s-ar afla la 25 metri distanţã. Pluto, mahalaua sistemului solar, ar fi o gãmãlie de ac cu un kilometru mai încolo.
Pentru cã atâţia cârcotaşi au murmurat împotriva schimbãrii de corp de literã din episodul trecut, am apelat la o echipã serioasã de dizainãri profesionişti care au conceput ceea ce se poate numi fontul perfect. E în armonie cu Secţiunea de aur şi canoanele bizantine, ba chiar conferã un plus de haz oricãrei replici pe care o înveşmânteazã.
Atât cã fontul poate fi vãzut doar de cititorii cu simţul esteticii.
Şi-am stat eu şi m-am gândit: cum sã fac eu Mîţa sã aducã mai mult a bandã desenatã adevãratã? Soluţia numero uno: e vremea ca personajelor sã li se schimbe vocea!
Într-o veche disputã teologicã, un argument hotãrâtor.
Oi vei, mâna beteagã nu mã lasã sã fiu creativ!
Eh, omu’ când nu creeazã, reactualizeazã. Mai ţineţi voi minte ce era acum doi ani jumate? Era un blog pe drojdia punct net barã Vasile, primul în gugãl dacã cãtai sex cu moşi, unde erau nişte caricaturi aschilambice şi nişte Iisuşi. Din care vã prezint un “best of”. Le-a prins careva?
O, nu, s-a rãzbunat doamne-doamne! Bre, faraoane, cum rãmâne cu obrazul celãlalt, arma prostului ş.a.m.d.?
În altã ordine de idei, o vreme Mîţele vor fi mai rare iar manifestãrile mele scriptice vor fi mai scurte şi mai puţin coercte din pnuct de devere ortogarfic. Explicaţia:
Mai demult, înainte ca caţavencii sã-mi fure titlul, scriam despre gripa porcinã şi aberaţiile conspiraţioniştilor. Acum o sãptãmânã-douã am purces, aşadar, sã-mi procur vaccinul de la Cantacuzino şi sã mi-l administrez.
Reproduc, cu mai multã sau mai puţinã voie, un fragment dintr-un interviu încã nepublicat cu domnul Mircea Popescu M.D., Ph.D, un fel de House mai şmecher şi care inginereşte biotehnologii. Dumnealui este manager general şi vicepreşedinte al departamentului de cercetare la Biomira (nu-i ştiţi, se ocupã cu vaccinurile terapeutice împotriva cancerului, vaccinuri care învaţã sistemul imunitar sã producã anticorpi împotriva tumorii cu pricina şi care vor ajunge şi la noi peste trei sute de ani).
Episod dedicat nu numai traducãtorilor de titluri de film, ci şi demenţilor care au nãscocit chestia asta (mai ţineţi minte întâmplarea?). În întâmpinarea Evului Mediu, vã salut, gata oricând sã mã sui în avion spre Europa de Vest. Sau Australia. Cu asta promit cã iau o pauzã de la subiecte metafizice: mã inflamez degeaba, v-am plictisit, unu-zero pentru flacãra violet(ã) şi gãina neagrã sub clar de lunã.
Fiindcã existã un antecedent (tapetul cu Dacia Literarã), pagina de Propagat Utopia va conţine de-acu’ încolo şi o rubricã pentru fonduri de ecran.
Am atacat, printre altele: munte bar terasa webcomic film violenta muzica youtube dumnezeu iisus republica moldova desen europa droguri guvern istorie tara motilor poezie blog bodega mita cu i din i remus cernea italia romania concurs boc michael jackson conspiratie habotnici cultitudini traducere alegeri sex poetul vasile carciuma gripa porcina darwin ateism evolutie paste basescu 2009 mare bere expeditie
face brauzãrul viril
agregã ce vrei tu
