Cu răbdarea Star Treci şi marea

Băieţii astronomi de la NOAO ne explică în termeni omeneşti o chestie tare nostimă:

Dacă soarele ar fi un modest cantalup, o bilă cu diametrul de douăzeci de centimetri (şi s-ar ruşina ştiind că alte stele sunt cât pepenele roşu, cât maşina, cât casa), planeta noastră ar fi cât un bob de piper şi s-ar afla la 25 metri distanţă. Pluto, mahalaua sistemului solar, ar fi o gămălie de ac cu un kilometru mai încolo.


De Proxima Centauri, steaua vecină, ne-ar despărţi şapte mii de kilometri.

În galaxia noastră, stele sunt căcălău. Câteva sute de miliarde. De câteva sute de ori mai multe stele decât există astăzi chinezi pe Pământ. Într-o singură galaxie din cele câteva miliarde observabile până acum pe cale optică, radio, infra-, ultra- et co.

Întorcându-ne la bobul de piper terestru, să ne amintim că specia noastră visează să calce pe Marte, gămălie aflată la treişpe-paişpe metri, după ce, cu chiu cu vai şi cheltuind enorm, a reuşit să traverseze cei şapte centimetri care o despart de astrul nopţii.

Atât putem momentan. Şapte centimetri din cei şapte mii de km până la cea mai apropiată steluţă. E foarte probabil să nu ajungem niciodată să călcăm pe vreun bolovan străin de ograda soarelui. Să dispărem cu spor, de tâmpiţi sau de ghinionişti ce suntem, înainte să aflăm cum se simte la picioare o planetă extrasolară.

Băi, şi iese homo religiosus din delirul lu’ Ţuţea şi al lui Puricmeister şi-mi zice mie că “omul e cununa creaţiei”, că dumnezeu ne-a făcut pe noi după propria lui figură şi ne-a dăruit universul ca să fie doar al nostru.

Adică după douăj’ de miliarde de ani de lipsă de preocupare, a trântit o colonie de procariote pe bobul de piper şi le-a zis: când nu vă mai ţine bobu’, zburaţi şapte mii de kilometri până la următorul, faceţi acolo popas, creşteţi, vă înmulţiţi şi tot aşa. Halal cadou.

“Tataie! Noi n-avem blue air ca dumneata! Muie!”, au murmurat procariotele, iar dumnezeu a zis: “Care-a fost ăla? Ia, hai! Gata cu ţigănia!”. De atunci, dumnezeu stă zgâit în microscopul lui electronic şi judecă faptele fiecăreia din miliardele de procariote, stropind veşnic cu tinctură de iod pre cele care nu-şi flutură cilii în semn de veneraţie.

O legendă populară spune că el a prins drag de una (singură) din miile de ramuri de procariote, astfel încât l-a trimis pe fiu-său printre ele ca să le ierte pentru acel cuvânt urât, dar ele l-au omorât pe fiu-său, ceea ce l-a ofuscat şi mai tare. Ulterior fiu-său a înviat şi s-a întors acasă.

Suntem nişte microorganisme scurmând după nutrienţi într-un bob sărac de piper între kilometri de vid absolut. Dacă mai presupui şi o divinitate care ne trage la răspundere pentru fiecare căcat…

Şi tot eu, ateul cel mândru care îl glorifică pe om, ar trebui să iau lecţii de umilinţă, nu?

16 comentarii la “Cu răbdarea Star Treci şi marea”

  1. Vasile, mare atentie. Iti da divinitatea gheata si la vara sa-ti rupi si picioarele si sa-ti inghete curul. Daca ar fi existat ar fi fost chiar sadic.

        Asta a zis danucblog la 31 Ianuarie 2010

  2. fascinanta analogia.

        Asta a zis sticladementa la 31 Ianuarie 2010

  3. Oare cu criza financiară, au scăzut şi preţurile terenurilor de pe marte?

        Asta a zis ake la 31 Ianuarie 2010

  4. Or in the best case scenario, vine o colonie de roboți umanoizi perfecți, infailibili, care îngroapă primatele oligofrene de pe bobul de mazăre, aceleași care i-au proiectat și i-au construit.

        Asta a zis Condeera la 31 Ianuarie 2010

  5. There is no security against the ultimate development of mechanical consciousness, in the fact of machines possessing little consciousness now. A mollusc has not much consciousness. Reflect upon the extraordinary advance which machines have made during the last few hundred years, and note how slowly the animal and vegetable kingdoms are advancing. The more highly organized machines are creatures not so much of yesterday, as of the last five minutes, so to speak, in comparison with past time.

    Asta scria un nene la 18(opt sute)63 in “Darwin among the machines”. Legea lu’ Moore a confirmat evolutia asta teribila.

    Fiind un mare transumanist, astept cu interes si cu optimism singularitatea tehnologica a lui von Neumann.

    De ce ar fi umanoizi insa? Internetul functioneaza ca un creier. E o inteligenta in curs de a se naste, si e o inteligenta planetara. Avindu-ne pe noi ca extensii, e din ce in ce mai constient de sine si incepe sa se manifeste ca atare.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Anonymous_%28group%29 ?

    Ar trebui sa lasam deoparte meschinariile (si mai ales sa azvirlim definitiv balastul trecutului) si sa ne gindim la viitorul nostru ca specie.

        Asta a zis Vasile la 31 Ianuarie 2010

  6. Deci memoria colectivă autonomă pe care noi o alimentăm în mod inconștient, chiar și eu acum, tastînd tîmpenii pe forumul Utopicbalcanic, ne va domina?

    Prin urmare, nu ar fi mai simplu, dacă tot știm că murim, să ne autoexterminăm mai repede? Ceea ce, după unii chiar se întîmplă (război biologic) – sau nu, e un bulșit.

    A! Și mai e ceva! Vreau în baza unor legi nescrise ale democrației networkingului să îmi recapăt dreptul de a folosi liber sintagma ”oi vei”!

        Asta a zis Condeera la 31 Ianuarie 2010

  7. hmm, this would make a darn good topic on Cultitudini, come to think of it. :)

        Asta a zis Condeera la 31 Ianuarie 2010

  8. Genial!!!

        Asta a zis EroticaXP la 31 Ianuarie 2010

  9. Dar sistemul lui Von Neumann ar mai fi fost ceva fără munca lui Alan Turing? (acel geniu torturat de serviciile secrete, care, după Condeera, ar fi meritat Nobelul cu vîrf şi îndesat)

        Asta a zis Condeera la 31 Ianuarie 2010

  10. Babbage, nene. Daca i-ar fi sponsorizat astia utilajul analitic, avea si omenirea calculatoare serioase inainte de 1900.

        Asta a zis Vasile la 1 Februarie 2010

  11. HAHAHAHA

    Babbage once contacted the poet Alfred Tennyson in response to his poem “The Vision of Sin”. Babbage wrote, “In your otherwise beautiful poem, one verse reads,

    Every moment dies a man,
    Every moment one is born.

    … If this were true, the population of the world would be at a standstill. In truth, the rate of birth is slightly in excess of that of death. I would suggest [that the next version of your poem should read]:

    Every moment dies a man,
    Every moment 1 1/16 is born.

    Strictly speaking, the actual figure is so long I cannot get it into a line, but I believe the figure 1 1/16 will be sufficiently accurate for poetry.”

        Asta a zis Theo la 1 Februarie 2010

  12. Dar sistemul lui Von Neumann ar mai fi fost ceva fără munca lui Alan Turing? (acel geniu torturat de serviciile secrete, care, după Condeera, ar fi meritat Nobelul cu vîrf şi îndesat)

    La rândul lui, Turing n-ar fi făcut nimic fără inspirațiunea trasă de la Alonzo Church, tăticul calculului lambda (o unealtă mult underrated de programare după părerea mea de wannabe math individual).

    Na, fiecare cu felia lui. Turing cu modelele teoretice, Von Neumann cu EDVAC-ul.

        Asta a zis spyked la 1 Februarie 2010

  13. Se prea poate, domnii mei, or multe invenții revoluționare au avut la bază genul ăsta de interdependență…

        Asta a zis Condeera la 1 Februarie 2010

  14. Adica toate…

        Asta a zis Vasile la 2 Februarie 2010

  15. ROFL
    Am sa traduc chestia asta in engleza ca sa se poata bucura si prietenii mei ( aici in SUA) de cel mai BENGOS articol ateistic ever!!!!! absolut fantastic!!!!

        Asta a zis 23789 la 6 Iunie 2010

  1. 1 Trackback(s)

  2. Feb 2, 2010: Tweets that mention Utopia Balcanica » Blog Archive » Cu răbdarea Star Treci şi marea -- Topsy.com