Episodul optzeci şi trei: Mîţa şi doppelgängerul
Despre râs (rîs cu î din i în contextul desenelor care urmează) se zice că îngraşă, că e sănătos, că e mai bun dacă-i la urmă. Uneori, despre râs se zice şi că nu-i al tău. De fapt, râsul e o pisică mare şi adorabilă cu urechi stufoase. Atât.
Prin urmare e o tâmpenie să zici “mor de râs” pentru că râsul face miau, nu mor. Mor face ursul. Voi n-aveţi de unde să ştiţi acest lucru da’ mie mi-a spus cineva care a ieşit din casă şi a fost până în natură.
eu garantez ca ursul este mare, maron, pufos si face mor. am facut personal cunostinta cu el. in natura
cit despre iisurs nu garantez :-?
Sasa! Uite chiar mi-am adus aminte de porecla dumitale cind faceam ursul. Hehe :)
Da’ ris ai vazut vreodata? Urs am apucat si eu, da’ era de-ala de ghena, nu cred ca mai stia cum e in natura. Era ur(s)ban.
haha. sa stii ca porecla s-a pastrat, inca sunt “ursul”.
ris nu am vazut, dar am auzit de altii ca au vazut. ursu eu l-am vazut in fagaras, traversa nestingherit poateca, deci sper ca intra la categoria “in natura” (na, ca m-am si laudat :)))
Mor de ras sau rad de mor? Dileme, dileme…
probabil s-a pus rasul pe invatat limbi straine ;p
Hmm…am o vaga senzatie ca pe urs il chema Uursus.
Asta e printre episoadele mele preferate. :))
iisurs sunt eu!
apropo vasile, m-a intrebat un prieten daca esti fratele meu geaman, dupa ce a vazut mita asta, postul ala despre coliva (si eu is mare mincatoare de coliva) si mita cu gratarul (in ziua aia fusesem la un gratar).