Trattorgia Buonporno (suna prea bine să nu fie titlu)

Haleală time is now!

Ca să mai schimb placa după o serie de întrevederi plăcute cu trattoria Verdi, aseară am decis să vizitez mult lăudata (de către unii, hulita de alţii) trattoria Buongiorno din piaţa Victoriei, unde-ncepe fostul Ana Ipătescu, actualul Dracu-ştie.

M-am gândit că un loc unde prânzesc cu succes angajaţii atâtor coloşi şi titani corporatişti din apropiere (de la Orange la SNSPA) nu are cum să fie chiar de căcat; s-a dovedit într-adevăr o cină agreabilă şi economică, într-atât încât aş reveni cu drag dacă nu mi-ar fi peste mână zona (OK, e la dooj’ de metri de metrou).

Episodul 105 1/2: Mîţa, inundaţiile şi Maradona

Îmi pare sincer rău că Argentina n-a bătut cur de neamţ astăzi. Nu pentru că Maradona ar fi un antrenor bun (departe de mine gândul că aş putea sugera aşa ceva), ci pentru că Maradona este Maradona, e în pisicii mă-sii o legendă şi ar fi putut să-şi fluture pentru a doua oară falnicul penis creol pe la nasul fotbalului internaţional.

Melodia lui Manu cred că v-am mai oferit-o, e delicioasă.

Episodul 105: Mîţa şi inundaţiile

Asta-mi aduce aminte de ghinionul lu’ nenea Iancu (Daniel, nu altu’), de altfel un tip foarte amuzant şi capabil, care şi-a lansat melodia cu valul şi calul fix când s-au trezit apele să ia şurile mujicilor. Uite-aşa a ieşit el de cinic şi rău când nu-i.

Cât, o, cât are să mai pătimească poporul ăsta până să înveţe să-şi facă naibii case pe piloni?