Ce e festival ca festivalul trece

Înainte sã revin la jurnalul de nãzbâtii montaniarde, alpiniste şi la mare altitudine, trebuie sã vã anunţ acest mic anunţ din partea sponsorilor:

Fã-ţi un cont pe makemehappy punct ro (sait cu idei de cadouri şi alte alea) şi poţi câştiga şase bilete la Félsziget plus un cort. Cortul e ca sã stai într-însul când eşti hipiot, sau ca sã îţi ţii ghiozdanul în el şi sã dormi pe unde apuci când eşti eu. Tombola se conchide vineri, adicã poimâine. Grãbeşte-te, singura bãtaie de cap e sã încropeşti o listã de cadouri.

Anul ãsta, ca şi în fiecare an, Félszigetu’ e un melanj între o ciorbã şi un ghiveci. Câteva nume notabile – Tricky, Ska-P, Dub FX –, câteva binevenite şi binecunoscute prezenţe autohtone – Partizan, Sarmalele, Harry Tavitian –, câteva deloc pronunţabile formaţii ungureşti (care promit, fiindcã se ştie cã ungurii fac treabã mai bunã decât noi în tot) şi multã, multã muzicã de cãcat pe care publicul entuziast este invitat sã o savureze în paralel.

Şi mai rãu, hausãrealã de cãcat.

Şi mai rãu, Korn, coaie.

Şi pe Phoenicşi încã nu a îndrãznit nimeni sã-i desfiinţeze de jenã.

Şi nimeni încã nu s-a prins cã Zdob şi Zdub s-au stricat şi put şi-i pãcat.

Ska-P!