Ce e festival ca festivalul trece

Înainte să revin la jurnalul de năzbâtii montaniarde, alpiniste şi la mare altitudine, trebuie să vă anunţ acest mic anunţ din partea sponsorilor:

Fă-ţi un cont pe makemehappy punct ro (sait cu idei de cadouri şi alte alea) şi poţi câştiga şase bilete la Félsziget plus un cort. Cortul e ca să stai într-însul când eşti hipiot, sau ca să îţi ţii ghiozdanul în el şi să dormi pe unde apuci când eşti eu. Tombola se conchide vineri, adică poimâine. Grăbeşte-te, singura bătaie de cap e să încropeşti o listă de cadouri.

Anul ăsta, ca şi în fiecare an, Félszigetu’ e un melanj între o ciorbă şi un ghiveci. Câteva nume notabile – Tricky, Ska-P, Dub FX –, câteva binevenite şi binecunoscute prezenţe autohtone – Partizan, Sarmalele, Harry Tavitian –, câteva deloc pronunţabile formaţii ungureşti (care promit, fiindcă se ştie că ungurii fac treabă mai bună decât noi în tot) şi multă, multă muzică de căcat pe care publicul entuziast este invitat să o savureze în paralel.

Şi mai rău, hausăreală de căcat.

Şi mai rău, Korn, coaie.

Şi pe Phoenicşi încă nu a îndrăznit nimeni să-i desfiinţeze de jenă.

Şi nimeni încă nu s-a prins că Zdob şi Zdub s-au stricat şi put şi-i păcat.

Ska-P!