Arhivã: Octombrie, 2012

Episodul 266: Şapte scurte scene de halăuin

La mulţi ani!!!, sau ce pisici se urează de halăuin, o sărbătoare care ar da orice, săraca, să fie la fel de macabră ca Moaştestock™-ul ortodocşilor. Apropo, aţi văzut chestia asta, da?

(Prima-i clasică, pentru connaisseurii care mă urmăresc de prin 2007.)

10 metode prin care poţi fi bătrân mai multă vreme

Băi, chiar, tre’ să vă anunţ şi pe voi. În ultimele zile mi-am tot prins urechile în noul dizain al Medicologiei. Uite că l-am dovedit pân’ la urmă, iar acum puteţi citi (şi lua aminte la) zece sfaturi preţioase pentru prevenirea cancerului prin alimentaţie. Fiindcă s-a terminat concediul & ne-am pus din nou pe treabă, cu scopul declarat de a ne ţine de ea.

Acum că arătăm în sfârşit ca un sait serios, aşteptăm cu interes colaboratori din toate domeniile medicinei adevărate. Sau simpatizanţi, postaci, hateri, fani pe feisbuc.

Gafă monumentală, la propriu

Că tot veni vorba de statuia proaspăt inaugurată a lu’ Mihai, frăţiorii mei din alte mame de la Rezistenţă au făcut ieri o remarcă pe feisbuc:

Monarhiştii habotnici pot să juiseze, au bust cu Regele! Chiar dacă e ditamai greşeala istorică acolo – Regele bătrân e reprezentat în uniforma şi decoraţiile din tinereţe, uniformă pe care nu a mai purtat-o niciodată după 1990.

Mie încă nu-mi vine să cred, măi băieţi, că observaţi chiţibuşuri din astea da’ treceţi atât de uşor cu vederea că bustului regal îi lipseşte cea mai importantă piesă.

Odată cu sezonul rece vine şi sezonul rege

Înainte de toate, vreau să urez, la fel ca anul trecut, la mulţi ani Majestăţii sale, regina şi Majestăţii sale, regele. Şi pentru că vreau să vă amintesc mereu, da’ mereumereu, ce părere am despre monarhia ereditară, mă voi adresa din nou proponenţilor acesteia. Ştiu, ştiu, am mai zis chestiile astea şi toată lumea ştie deja cât sunt de republican.

Băi monarhiştilor, monarhiştilor de facebook mai ales.

După voi e OK să existe o “Casă regală a României” în care primul născut e crescut şi educat, de mic, cu scopul de a deveni şeful statului pe toată durata vieţii (ceremonial sau de-adevăratelea) şi port-stindard al acestuia în întreaga lume. De ce el şi nu altul, pentru că aşa a zis Dumbo, zeul creştinilor, când a împărţit sângele albastru acum o mie de ani, când omenirea era la pubertate.

Ca să ne trezim luni dimineaţa, dăm pe Pro

…kofiev. Nuş’ dacă e în trustul lui Sârbu.

Zece gânduri ale unui legionar roman

(Vezi şi zece maxime latineşti explicate)

I. După cum au aflat amărâţii ăia de la Pompei şi Herculaneum, există două tipuri de vulcani: cei care fac lava şi cei care nu recunosc.

II. Când am adoptat arcul cu săgeţi şi am inventat betonul, popularitatea numelui Marc Antoniu a scăzut drastic în tot imperiul.

III. Noi obişnuiam să-i aruncăm pe creştini în groapa cu lei. Înainte să se năpustească fiarele, creştinii strigau: lasă că o să vină într-o bună zi patriarhul Daniel şi n-o să lase nici un leu să-i scape.

Zece gânduri ale unui vechi grec

I. Dacii au încercat să reproducă succesul măslinelor noastre. Au reuşit să facă măsline fără sâmburi, bravo lor, dar aveau o consistenţă ciudată şi miroseau a oaie.

II. De climă nu ne-am plâns niciodată, da’ avem zile când sunt gânditorii mai în vervă. Atunci urlă toţi pensionarii din autobuz să închizi geamul că-i trage curentul filosofic.

III. Când vine vorba de teatru, pe-aici ori eşti fan Eschil, ori eşti fan Euripide. N-am auzit de nimeni să fie ca la voi, fan Ejeg sau fan Espoitoru.

Zece gânduri ale unui egiptean antic

I. Nu ştiu de ce toată lumea zice că îi ridicăm în slăvi pe faraoni. La dracu, şi când mor îi trimitem într-un loc care se cheamă “Valea, regilor!”.

II. Mai ales că faraonii noştri sunt mai proşti decât ai dacilor. Fură ca-n codru şi dup-aia investesc toţi banii în scheme piramidale.

III. Bine, şi ai lor mai spun tâmpenii. Păi toată lumea ştie că iarna e fix ca vara.

Gustul de cola, acum cu mai puţină responsabilitate

Nu ştiu alţii cum sunt da’ (io fiind seara super epuizat şi susceptibil la a fi spălat pe creier) nu i-a fost greu unui mişel să mă facă să dau clic pe-un linc la un filmuleţ de pe Trilulilu. Şi am urmărit, cum e obiceiul pe acel sait, reclama, crezând că-i filmuleţul, care oricum era mai scurt decât reclama.

Potrivit reclamei, la concertul Red Hot Şuşu Pişu din Bucureşti, un întreg sector de stadion (sau ceva de genul) a primit Coca Cola zero în loc de Coca Cola simplă.

Păcălealăăă ieei!

Acu’ hai să mă explic. Eu nu sunt un duşman al corporaţiilor mâncătoare de oameni, chiar le iubesc pentru contribuţia lor la progresul omenirii şi nu mă înduioşează hipsterii care urlă că hai să dărâmăm corporaţiile. Also, eu nu sunt în nişa oamenilor care ar fi impresionaţi de reclama asta pent’ că oricum sunt incapabil să fac diferenţa între Coca Cola, Pepsi, Cola light, Cola zero, Pepsi zero, American Cola, cred că şi Mirinda poţi să-mi dai şi să-i zici Cola orange şi te cred pe cuvânt.

Dar să dai unor oameni necunoscuţi Cola zero când ei credeau că beau Cola, asta nu-i ochei deloc şi poate să însemne doar două chestii:

Episodul 265: Mîţa la ora de religie

Însă chiar mutând discuţia pe teritoriul ştiinţei, şi un ateist poate constata că există o influenţă de netăgăduit a omului asupra materiei. Experimentele făcute, bunăoară, asupra apei de cercetători japonezi au reliefat un fapt uimitor: în funcţie de gândurile sau de cuvintele rostite în preajma ei, apa cristalizează diferit. Astfel, dacă avem o gândire sau un discurs pozitiv, cu elemente de apreciere şi iubire sau cu rugăciune, apa va cristaliza în forme armonioase. Dacă, dimpotrivă, ne vom răsti în preajma apei sau vom avea mesaje negative, de ură, cristalizarea apei se va face în forme dizarmonioase. (Pr. Constantin Sturzu, Ziarul Lumina)

Dej’ dacă mai aveaţi vreun dubiu că cât de prietenă e biserica cu adevărul ştiinţific şi cât de mult adevăr ştiinţific se bagă printr-însa în capul copiilor, iată un nou argument zguduitor: până şi Masaru Emoto e dac creştin ortodox verde de 3000 de ani.

  • Pagina 1 din 2
  • 1
  • 2
  • >

Somnul Raţiunii a profeţit! Vei seduce un tanc sovietic pe malurile Dunãrii.

Creative Commons License