Utopia Balcanica

Candoare şi psihoză: societatea anilor ’30 în definiţii de dicţionar

scribanDexonline e o mică minune pentru noi, ăştia care trăim scriind chestii pe internet. (Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu am copilărit ca un tocilar, cu DEX-ul sub pat, până m-au răpit de acolo şi m-au dat la grădiniţă – aşa că îl răsfoiesc şi în timpul liber când mă plictisesc de wikipedia, multe vrute şi nevrute dintr-însul aflând.)

Zilele astea am scotocit dicţionarul din ’39 al lui August Scriban, un lingvist harnic, şcolit la nemţi şi (vom afla) foarte la curent cu opiniile radicale ale epocii. Se cheamă Dicţionaru limbii româneşti şi nu-i doar un dicţionar, ci o oglindă a vremurilor tulburi în care s-au bălăcit bunicii noştri.

Dacă vreţi, e hibridul perfect între Daraveri de boieri şi Mein Kampf, ceea ce îl face deopotrivă haios şi groaznic.

Terminând de scotocit, am notat o seamă de definiţii şi vi le arăt şi vouă, ca să constatăm împreună cum era explicată lumea în prag de război mondial. O lume suficient de matură cât să ştie că e bine să te speli pe dinţi, dar care încă folosea pentru asta pastă de dinţi radioactivă, pentru că pula mea, dacă e fosforescent e sănătos.

August Scriban era un personaj colorat, care ştia că limba e într-o perpetuă schimbare.

pin: Străbătînd, percurgînd: merg pin casă, trec pin apă, mă plimb pin lume, pin toate locurile […] În est (pînă la Bz.) se zice pin, ĭar în colo pîn, întocmaĭ ca din și dîn. În vechime, pînă pe la 1600, se zicea prin, ceĭa ce azĭ nu se maĭ zice nicăirĭ, deși se scrie.

Dar nu despre asta e vorba, ci despre peisajul din jurul lui August Scriban, care se transforma mai abitir decât limbile.

Invenţiunile erau de două feluri: cu sârmă…

telegráf: Un aparat electric pin ale căruĭ țăcăniturĭ, transmise pe sîrmă, te poțĭ înțelege cu cineva la miĭ de chilometri. […] În ainte de a exista telegrafu electric, era cel numit aerian, care consista în semnalizarea de pe o înălțime pe alta, maĭ ales (în caz de alarmă, cum era cînd năvăleaŭ barbariĭ) pin focurĭ. Atuncĭ se dădea sfoară´n țară. (sic!)

telefón: Un aparat pin care cuvîntu saŭ orĭ-ce sunet se transmite pe sîrmă la miĭ de de chilometri. Fam. A da cuĭva un telefon, a-l vesti pin telefon.

… sau fără cai.

biciclétă: Velociped, un fel de căruță cu doŭă roate pe acelașĭ plan, unite între ele printr’un cadru, deasupra căruĭa e o șa pe care te sui și împingi cu picĭoarele în niște pedale cu care se învîrtește o rotiță așezată între cele doŭă roate marĭ. Un lanț de transmisiune care unește această rotiță cu osia roateĭ din apoi împinge bicicleta, care ținută în echilibru și cîrmuită cu mînile pin doŭă mînere fixate printr’o crăcană pe osia roateĭ dinainte, pornește ușor putînd străbate, pe drum neted, orice distanță. […]

automóbil: Care se mișcă fără caĭ (adică printr´un motor cu abur, electricitate ș. a.) vorbind de vehicule: o trăsură automobilă. S. n., pl. e. Trăsură automobilă. – Se zice des și răŭ și -íl și otomobil.

Îhî, accentul era pe o.

Poporul şedea în cur şi întrebuinţa expresiuni triviale.

șed: […] Poporu întrebuințează o expresiune trivială: a sta (saŭ a ședea) în cur, după cum zice a sta în genunchĭ, a sta în picĭoare. Literatu face bine dacă deosebește pe șed de staŭ.

cur: Triv. Partea din apoĭ a corpuluĭ animalelor. Fund: curu paharuluĭ. Coadă: curu căruțeĭ. Pupă: curu corăbiiĭ. Culată: curu tunuluĭ. Pl. m. curĭ (Iron.). Cur mare.

tranváĭ: Vagon tras de caĭ saŭ de un motor pe niște șine joase peste care pot trece trăsurile și cu care se călătorește prin oraș saŭ și afară din oraș. – Nu e nevoĭe să se scrie tramway. În Bucureștĭ mitocaniĭ zic traĭván.

mireásă: Femeĭe în momentu cînd se căsătorește (în ainte de nuntă i se zice logodnică, după nuntă femeĭe, nevastă, soață orĭ soție. Numaĭ pin Trans. și Bucov. se zice mireasă îld. logodnică, după germ. braut, ceĭa ce e foarte urît).

Pentru că oamenii nu prea aveau internet, nu puteau să-şi explice un animal exotic decât comparându-l cu ce creştea în curte.

zébră: Un fel de cal african sălbatic care are păru galben deschis vărgat cu negru și coada ca a măgaruluĭ. (Din el se trage calu arabic.)

hiénă: O feară din neamul lupuluĭ și cam asemenea cu el, dar ceva maĭ înaltă la umerĭ. […] Hiena are coamă cam ca porcu.

zímbru: Un fel de bivol sălbatic (bison priscus) care maĭ trăĭa pin Moldova în seculu 18 și al căruĭ cap (confundat cu al bouruluĭ) a fost luat de Moldovenĭ și de Mecklemburghejĭ ca marcă a țăriĭ.

crevétă: Un fel de rac mic cît un gîndac.

orangután: Un fel de maĭmuță mare antropomorfă din Bornéo și Sumatra. Fig. Om foarte urît. – În ainte se credea că orangutanu e maĭmuța care seamănă cu omu. Dar savanțiĭ de azĭ zic că gibonu seamănă cu omu maĭ mult de cît orĭ-care maĭmuță.

Fineţurile îi eludau.

whísky: Un fel de rachiŭ al Englejilor din America.

șlíboviță: Un fel de țuĭcă maĭ bună.

cĭocolátă: Un fel de pastă alimentară vîrtoasă compusă din cacao, zahăr ș. a.

broscár: Italian, adică “mîncător de broaște”, ceĭa ce Românuluĭ îĭ pare foarte straniŭ.

Viţiile erau aspru sancţionate.

tutun: […] Numaĭ la Țiganĭ copiiĭ fumează de micĭ, și încă în fața părinților. Și femeile fumează, maĭ ales în popor. De multe orĭ, fumatu e primu pas spre alte vițiĭ. Tînăru care ĭese din școală și vrea să arate că “s´a emancipat”, maĭ în ainte de toate se exibă cu țigara în public. Uniĭ “artiștĭ” susțin că fumatu te inspiră. Cu toate astea, el tot un obiceĭ “țigănesc” rămîne!

Dar habar n-aveau ce rătăciri îi aşteaptă după colţ.

comunízm: O doctrină socială care consistă în punerea tuturor bunurilor la un loc (o rătăcire).

psihóză: Med. Boală mentală în general (de ex., o rătăcire politică).

poporanízm: O rătăcire politică ĭeșită din teoriile luĭ Marx, introdusă în Rusia de Plehanov, înrăită maĭ ales pin scrierile luĭ Mihailovski și numită naródničestvo (d. narod, norod, popor), ĭar astăzĭ evoluată în bolșevizm. În România, trîmbițașiĭ acesteĭ rătăcirĭ aŭ fost socialiștiĭ și “tineriĭ generoșĭ”, care, pin revista lor “Vĭața Românească”, instigaŭ poporu contra “cĭocoilor”, ĭar acum, după ce aŭ văzut unde a ajuns Rusia pin bolșevizm, se fac niznaĭ!

socialízm: […] Jidanu Carol Marx fu unu din fundatoriĭ socializmuluĭ contemporan, pe care jidănimea îl exploatează în scopurile eĭ naționale semănînd ură între clasele societățiĭ creștineștĭ.

Ah!, şi am ajuns la laitmotivul dicţionarului lui Scriban. Dacă până acum a fost hazliu, staţi liniştiţi la locurile voastre că mai e puţin şi devine odios. De ce?

Aparent, în anii ’30 era obligatoriu să te legi de evrei sub orice pretext. Practic, dacă lăsai să treacă o zi fără să te legi de evrei, deveneai evreu şi toate dicţionarele se legau de tine a doua zi.

toleréz: Permit, îngăduĭ (trec cu vederea) lucrurĭ pe care aș avea drept orĭ putere să le opresc: nu tolera ca Jidanu să facă stat în statu tăŭ […].

sumedénie: Mare mulțime, puzderie; o sumedenie de Jidanĭ foĭa la bursă.

încúĭb: […] Mă stabilesc, (fig.) mă înrădăcinez: gîndaciĭ s´aŭ încuĭbat în casă, Jidaniĭ în țară, boala în oase.

Nici ţiganii nu erau tocmai prietenii lui Scriban.

ţigan: […] Țiganiĭ aŭ păru și ochiĭ negri, pelea întunecată, buzele cam groase, dințiĭ albĭ și sănătoșĭ și corpu înalt și robust. Eĭ îs leneșĭ la munca temeĭnică, pofticĭoșĭ, bețivĭ, fumătorĭ, hoțĭ, risipitorĭ, fricoșĭ, ferocĭ cînd îs în largu lor (vechiĭ noștri călăĭ, ca și hingheriĭ de astăzĭ, eraŭ maĭ toțĭ Țiganĭ și Ungurĭ), lipsițĭ de demnitate, murdarĭ la trup și la vorbă și friguroșĭ. Aŭ pornire spre muzică, și de aceĭa mulțĭ îs lăutarĭ. Orhestrele țigăneștĭ îs renumite în toată lumea. Fiind-că în Muntenia sînt mulțĭ Țiganĭ, Turciĭ le ziceaŭ ironic Muntenilor “Țiganĭ”. Tot așa, fiind-că Țiganiĭ șĭ-aŭ luat pronunțarea muntenească (pentru c´aŭ venit maĭ întîĭ în contact cu Munteniĭ), Moldoveniĭ le zic ironic Muntenilor tot “Țiganĭ”. În literatura poporuluĭ, Țiganu e tratat cu cel maĭ mare sarcazm și e numit cĭoară, cĭoroĭ, croncan, balaur (adică “monstru”), faraon, baragladină, Baroĭ, Boroĭ, Garoĭ și Zgaroĭ, ĭar copilu de Țigan dancĭ.

Dar să ne întoarcem la dragostea pe care le-o purta evreilor.

aservésc: Robesc, subjug, reduc la o dependență extremă: Jidaniĭ vor să ne aservească finanțeĭ lor.

porc: Mascur, un animal pahiderm domestic care rîmă pămîntu cu rîtu și care de aceĭa se numește și rîmător: din păru de porc se fac periĭ. Carne de porc: Jidaniĭ nu mănîncă porc.

deicíd: Ucigaș de Dumnezeŭ, ca Jidaniĭ, care l-aŭ ucis pe Hristos.

Atunci când trebuie să definească evreul însuşi, Scriban simte o plăcere deosebită în a înşira toţi termenii peiorativi pe care-i ştie.

(10 ani mai devreme, dicţionarul lui Şăineanu explica fugitiv: jidan – alt nume dat evreului.)

jidán: (răd. jid din Jidov și sufixu -an, ca în bădăran; […] ĭudă). Ĭudeu, Evreŭ, Semit originar din Palestina. Fig. Om fricos. Cămătar feroce: cămătaru Shylock al luĭ Shakespeare e tipu Jidanuluĭ. […] Jidan și Jidov îs epitete pline de dispreț. Și maĭ pline de dispreț îs Hárhar, iúcman, iudă, Párhal, Tarhón, Tîrtán ș.a. Jidanului îi place să-i zicĭ Evreŭ, saŭ Israelit. Romînu-ĭ maĭ zice și cîne.

Pe urmă treaba devine de-a dreptul sinistră.

ghétto: Cartieru jidănesc, în care Jidaniĭ, nesilițĭ de nimenĭ, s´aŭ grămădit pentru afacerile lor, ĭar pe urmă aŭ scornit că acest cartier li s´a impus.

Restul e istorie.

* * *

În altă ordine de idei, un prieten de pe interneţ face LolwutDEX.

Vasile

Vasile e căpetenia internaţională a bărboşilor (şi a acestui sait). Are multe preocupări, cel puţin în comparaţie cu oamenii care n-au.

Salut, acesta e un mesaj de la fondatorul Utopia Balcanica, Vasile.

În cea mai mare parte, acest sait e opera unui singur om. Pentru a putea rămâne în continuare semi-amuzantă (că gratuită e tot timpul) şi fără bannere cu pastile de penix, Utopia Balcanica are nevoie de ajutorul tău. Îl poţi sprijini pe Vasile pe Patreon sau, dacă eşti CEO la megacorporaţie, aş fi bucuros să fii clientul sau poate chiar sponsorul meu. Un asemenea gest te-ar umple de karmă GARANTAT. Scrie-mi!

În ultimă instanţă, poţi să iei şi un tricou.

9 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile
spyked
spyked
9 years ago

… sau un fel de Urban Dictionary al vremurilor.

Vasile
Vasile
9 years ago

Ceea ce spune multe despre urban dictionary :P

therant
therant
9 years ago

Articolul ăsta e aur. Și știm cui îi place aurul.

Vasile
Vasile
9 years ago

ídol m., pl. Figură, statuă care reprezentă [!] un zeŭ. Fig. Persoană foarte ĭubită, admirată saŭ onorată: Napoleon era idolu armateĭ luĭ. Lucru foarte ĭubit: banu e idolu […ghici al cui. Dicţionarul ăsta e o sursă nesecată de şovinism]

Ardito
Ardito
9 years ago

*fascízm n., pl. e (d. fascist). Doctrina politică a fasciștilor. – Fascizmul a apărut după războĭu mondial ca o reacțiune patriotică contra teroriĭ socialiștilor și bolșevicilor italienĭ, pe care ĭ-a învins răpede și decisiv. În 1922, șeful lor, Mussolini, a fost chemat să ĭa frînele guvernuluĭ, după care valuta italiană s´a urcat îndată.

Belle d”Imagination
Belle d”Imagination
9 years ago

Ştii, suntem în 2014 şi încă sunt oameni care cred că o persoană care ţine de religia lui Abraham e tot jidan împuţit şi un descendent al indienilor nomazi e ţigan jegos.

Iar părerea mea e că în ambele cazuri vina aparţine majorităţii. Şi pentru că jidanului îi place aurul şi pentru că ţiganul fură şi înşeală

krossfire
krossfire
6 years ago

Mi se pare genial cum omul (dar probabil nici contemporanii lui) n-avea idee ca hiena si cainele n-au nicio legatura, dar poate totusi oferi urmatoarea definitie “orangután: Un fel de maĭmuță mare antropomorfă din Bornéo și Sumatra.” :)

Abonează-te

Scriu aici din an în paşti. Acum poţi primi o notificare prin email din an în paşti!
 

Contact

vasile (a rond) utopiabalcanica punct net