Utopia Balcanica

Tocmai am fost până în Macedonia şi vremea era chiar bună pentru anul 2004

Ştiu că nu vă interesează – nici pe mine nu mă interesează, având în vedere cu ce circ palpitant se pregăteşte mandatul Gabrielei Firea – dar tocmai am avut ocazia să petrec un weekend în fosta republică iugoslavă a Macedoniei.

Acolo, am poposit câteva zile pe malul lacului Ohrid, unul dintre marile lacuri ale Europei, cunoscut pentru suprafaţa de 400 kmp, adâncimea de aproape 300 de metri şi mai ales preţul ţigărilor, care poate atinge pe timp de vară 1 euro la mal.

xohrid007

Trec razant pe lângă Ruse, Plevna, Sofia (până aici, locuri cunoscute), Skopje şi Bitola. Durează vreo douăşpe ore, pe nişte autostrăzi rezonabile. Bate oricând o călătorie infernală cu trenul până la Skopje via Timişoara şi Belgrad, şi de acolo dumnezeu cu mila, sau o combinaţie aeronautică fantezistă cu Roma sau Istanbulul.

Prima impresie: mamă, ce relief are Macedonia. Munţi cât vezi cu ochii. Toată ţara aia (de dimensiunile Olteniei, apreciez) e genul de loc prăpăstios unde confederaţia dezlânată de triburi e o formă de organizare viabilă şi măgarii un mijloc de transport cel puţin potrivit.

xohrid001

Apropo de măgari, am auzit că la graniţa păduroasă dintre Macedonia şi Bulgaria sunt foarte folosiţi pentru traficul cu ţigări, cam ca planoarele care se mai prăbuşesc din când în când pe la Galaţi. Îi dai drumul pe munte măgarului încărcat cu ţigări şi îl prinzi pe partea cealaltă. Vorbesc foarte mult despre ţigări fiindcă costă FACHING 4 LEI.

La vamă nu m-au întrebat dacă am măgar, doar de ce vin în Macedonia şi cât am de gând să stau. Se intră cu buletinul, ca în toată ex-Iugoslavia şi în Albania.

Tolănit pe marginea lacului, oraşul Ohrid arată ca şi când Veliko Târnovo ar face într-o zi un copil bastard cu insula Paxos şi l-ar abandona într-o Alaska post-încălzire globală, dar într-o istorie alternativă în care Alaska rămâne la sovietici şi maşina preferată a sovieticilor e Fiatul 500.

xohrid002

xohrid003

Mă plimb un pic pe faleză şi chiar îmi pare rău că nu e un august târziu. Aşa cum ungurii fac plajă la Balaton şi locuitorii Baloteştiului la Therme, mulţi macedoneni, bulgari şi albanezi vin la Ohrid să se scalde şi am înţeles că-i foarte distractiv.

Chiar şi acum, când abia a mijit primăvara, e plin de turişti pe Lipscanii lor. Toate buticurile au “perle super autentice de Ohrid” la preţuri ridicole, probabil perle de cultură din China, dar legenda spune că-s date acolo cu nu ştiu ce emulsie din solzii unei hamsii locale care le dă un luciu fenomenal.

Pe pereţii caselor mişună nişte şopârle penibile (Podarcis erhardii) pe care nu mai pot să le prind ca în copilărie.

Şi dalele de pe stradă lucesc. Cred că alunecă pe ploaie ca dracu.

xohrid010

Ceva mai jos, la umbra statuii cuplului comic Chiril şi Metodiu, câţiva domni arşi de soare aşteaptă să te şofeze cu barca pe lac, contra unor sume pentru care omologii lor greci nici nu şi-ar potrivi ochelarii pe nas. (Cam cât o plimbare cu taxiul în Bucureşti.)

xohrid004

Lebedele sunt prietenoase şi foarte graţioase, până vezi cum se găinăţează.

xohrid011

Pentru tocilari, Ohridul e în patrimoniul cultural UNESCO (şi lacul în ăla natural) din anii ’70. Mai devreme, în anii 800, a deţinut titlul de capitală culturală a primului ţarat bulgar.

Până la cetatea lui Samuil (care chiar aminteşte de Târnovo, dar şi de Bucureştiul anilor 2000, prin cablurile spânzurate de toţi stâlpii) e oleacă de urcat. Poteca trece pe lângă un amfiteatru antic unde-i un restaurant despre care am citit abia mai târziu pe Tripadvisor că-i foarte bun, aşa că o să-l notez pentru data viitoare.

xohrid012

Puţine lucruri ne unesc în Balcani, dar toţi macedonenii, bulgarii, sârbii, bosniecii, românii, grecii sau turcii care-şi plimbă vreodată câinele îl vor alinta cu aceeaşi vorbă părintească: haide, haide! Aveam o poză cu un macedonean plimbându-şi câinele, dar am pierdut-o, aşa că uite una cu ceapa grozavă din piaţă şi încă una cu bărcuţe.

xohrid009

xohrid008

Între timp, învăţ o grămadă de cuvinte în albaneză de la albanezii locului. La cal se zice cal, la peşte se zice peşc, pâinea e bucă, muntele e mal, para e zarzăr, la gard se zice tot gard şi la zbor se zice fluturoi. Încerc să intru pe net ca să-mi mai explice Alexe o dată cum stă treaba, dar netul merge ca dracu şi terasa unde stau e între un muezin turc şi unul albanez care se întrec în bocit ca să-i cheme pe oameni la rugăciune. Bocetul nu mi se pare o metodă bună de a atrage oameni, dar hei, dacă le merge.

Mănânc o sumedenie de pule, dar şi o pleşkaviţă impecabilă şi nişte mici la 1 leu. Ăştia din urmă seamănă mai mult cu micii noştri decât ăia bulgăreşti, dar stai, sunt pe fasole. WTF.

xohrid005

xohrid006

Protip: sâmbătă seara se lasă cu lăutari la toate birturile din port. Aman, aman!

xohrid014

La radio e Leb i Sol iar la TV e Big Brother sârbesc sau croat, dar eu tre’ să mă car înapoi la Bucureşti, că am fost fraier şi nu mi-am luat concediu o săptămână.

Timpul trece tot timpul.

O să mă întorc, cât încă e anul 2004 acolo, la fel de 2004 ca-n vremurile alea nevinovate când fugeam de la liceu ca să-mi ridic alocaţia de la poştă şi ajungea, afurisita, şi pentru şaormă, şi pentru bere, şi pentru toate alea.

Până atunci, chiar dacă în Macedonia n-ai voie să cumperi alcool din magazine după şapte seara, oleacă de diplomaţie ad-hoc mi-a obţinut nişte rakia de tescovină, să meargă cu zacusca şi Westurile.

xohrid013

Ajuns acasă, am trimis la developat chiar şi un film de pe Minolta ca să dovedesc lumii cât sunt de hipster.

 

Pe urmă am dat drumul la nişte armonii faux-balcanice, am adunat pietre, am făcut o movilă şi am mâncat şi am băut acolo, pe movilă (Facerea, 31:46).

Acuşi termin sticla şi mă duc să mă cert cu grecii pe Alexandru cel mare.

ecouri

Vasile

Vasile e căpetenia internaţională a bărboşilor (şi a acestui sait). Are multe preocupări, cel puţin în comparaţie cu oamenii care n-au nici una.

  • apa mi-o livreaza un albanez, care mi-a explicat ca toate tigarile din zona sint tigari manufacturate clandestin in subsoluri albaneze, unde se ia tutunul si se baga in niste zemuri foarte chmic-toxice ca sa ia aromele de original.
    da cancer faci daca fumezi ani de zile numa din alea :-)
    “Puţine lucruri ne unesc în Balcani” seriiiiooooosssssss? daca ai avea un leu pentru fiecare lucru balcanic din romania i-ai da clasa lu becali – financiar fireste.

    • Aş putea să glumesc şi să spun că aşa se fac toate ţigările, dar poate se referea la ţigările contrafăcute, care se fabrică şi la noi în tot felul de grote deghizate în fabrici de hîrtie igienică şi pot conţine orice de la fecale pînă la alte fecale.

    • pai mno, mai sti tigarile albaneze de dinainte de ’90, arberia, apollonia, kruja, ds, care se gaseau la noi? conform albanezului care imi aduce la zile de apa, fabricile care produceau tigarile alea produc acuma legal si oficial dracovenii vestice. numa ca alea produse de fabricile alea costa in albania cam 2 euro pachetu. alea pe care le gasesti prin balcani la 1 euro pachetu cica sint alea clandestinele, care cica de regula se produc din chestii furate engros de la fabricile legale, numa ca cica le tin mult mai mult in zeama din aia sa fie “mai bune”.
      acuma intr-adevar e o poveste din aia cu “mi-a spus mie un baiat…”.

    • Nu prea am de unde să ţin minte ţigările albaneze dinainte de ’90 fiindcă aveam doi ani în ’90, dar ştiu că DS-urile erau poreclite deşeuri.

      În MK ţigările “oficiale” la supermarketul curăţel sunt între 60 şi 100 dinari (un euro e 60 de dinari). Am văzut pe la buticuri mărci locale şi mai ieftine de atît, despre care într-adevăr pot presupune că sunt făcute din paie şi bălegar.

    • În schimb despre ţigările “orijinale băiatu duty-free din Serbia/Ucraina” care-s acum 9 lei la bişniţari prin pieţele bucureştene (deh, ţin şi ei pasul cu preţul oficial) pot confirma că au ingrediente neortodoxe. Alea sigur vin din beciurile amintite de băiatul cu apa. Mătasea de porumb e Cohiba pe lîngă alea.

    • la cohiba conteaza enorm ce a mincat manufacturierul in ziua aia. cred ca ai vazut cum se fac, le freaca aia cu podu palmelor de le ia dracu, si toata transpiratia se unge frumos pe frunzele de tutun. eu chiar am fumat si cumparat in havana cohiba manufacturata clandestin. m-au intrebat pe strada daca vreau cohiba ieftina si m-au dus intr-un apartament unde le-a facut faraonu direct in fata mea. a luat tutunu din pachet sigilat furat din fabrica, le-a invirtit in fata mea, le-a pus eticheta absolut oficiala si apoi in cutia originala furata si ea din fabrica. faraonu care le facea era muncitor acolo, as aca era facuta chiar de persoana calificata. 10 dolari cutia de cinci bucati :-)
      am fosat chiar si la un discurs de trei ore tinut de fidel in piata publica. da asta-i alta poveste…

    • Cred că aşa era şi la noi pe vremuri, dacă ajungeai prin Braşov sigur te întreba un domn în salopetă dacă nu vrei un tractor ieftin şi ţi-l înjgheba repede la el în curte

    • ba, kongo, mi se pare numa´mie sau esti deosebit de viril??
      in alta ordine de idei: a murat tafkap. da´cica e sigur, nu i s´a tras de la cevapcici. Nu insist pe tema asta, sigur ne va lamuri kongo, doar au copilarit impreuna. Umbla vorba ca primul album el i l´a produs, pe genunchi(i feciorelnici). Bine gurile rele afirma ca mincase niste note la ora de muzica, rautacisme, evident. go kongo, go!

    • @Vasile
      comparatia intre cubanezi si romani e net in favoarea cubanezilor.
      cubanezii toata ziulica fac siesta, beau rom, fumeaza trabuce, cinta si danseaza – samba SI, trabajo NO!
      romanii erau tot timpu tristi.
      adunarile lu nea nicu erau incrincenate, copii tinuti in frig la vizite, aplauze cretine, injuraturi printre dinti, ura cit incape.
      la cuvintarea lu fidel s-a mers de buna voie, eram pe strada si imi ziceau oamenii “fidel vrea sa ne zica ceva, hai sa mergem sa vedem, o sa fie distractiv”. pe la margine pe unde eram oamenii rideau zgomotos la poantele lu fidel si din cind in cind erau de parere ca le zice bine si dadeau din cap multumiti. dupa adunare s-au intors la samba, gratare in strada, rom si trabuce de parca n-ar fi fost nimic.
      chiar nu se poate compara, era o cu totul alta abordare. cit timp nu-i pune sa munceasca, ii lasaq sa faca trabuce acasa, sa distileze rom in apartament si nu se restrictioneaza viata in strada, cubanezii n-au nimic impotriva partidului comunist.

    • @Vasile- da´ii mai hipnotizeaza periodic cu niste cola´n rom si o pun de o ruleta ruseasca cu marele alb cit sa nu se plictiseasca pe valuri pina´n floridadada.

  • micii aia s-ar putea sa fie varianta sirbeasca a micilor romanesti, dar cu altfel de gust. se numesc cevapcici.
    de fapt in vest (germania, olanda, austria, franta, spania) sint cunoscuti numai cevapcici, care au alt gust decit micii romanesti. cevapcici se maninca adesea ca adaos (asa ca si chiftelele romanesti) la un alt fel de mincare.
    cevapcici se gasesc la orice ora in orice supermarket german, atit inghetati, cit si proaspeti.

    • Am mîncat o grămadă de cevapcici sîrbeşti şi kebapce bulgăreşti şi într-adevăr aveau alt gust decît mititelul de Obor. Aduceau mai degrabă a chiftele de la Ikea decît a mici.

      De-asta mi s-a părut demn de menţionat că la 2 bodegi din Ohrid am mîncat cevapcici care chiar semănau cu mititelul de Obor.

  • În Kosovo nu e valabil buletinul. Am intrat prin nord, prin partea sârbească cu buletinul și prin est nu m-au mai lăsat să ies.

  • pa mine m´au prins odata gaborii cu copia la copie si au zis ca daca era copia originala era valabila, da´asa…si m´au lasat sa plec.

  • Haha, m-a amuzat tare articolul. Intr-adevar e un loc fain. Daca mai ajungi in zona, incearca faimosul lor sos de usturoi! Iar daca ajungi in Prilep(e pe traseu, inainte cu vreo 60km de Bitola) trebuie sa incerci grill-ul de la Macedonian house. Cu o salata ca starter si un pahar de Rakia ca digestiv.

    Btw, am probat eu dalele alea pe ploaie… nu aluneca :)

Abonează-te

Lasă-mi o adresă de mail ca să te înştiinţez când mai pun o drăcie pe blog. Merci!

Contact

vasile (a rond) utopiabalcanica punct net
ecouri