Chiar dacă partenerul ei e inutil, costumele puteau fi mai ţipătoare, piesa mai deşteaptă şi TVR-ul mai privatizat naibii o dată, tipa care o să reprezinte România la Eurovision (Ilinca Băcilă) îmi place încă de când am auzit-o la şuşele de pe Pro. Mai mult, am văzut-o deunăzi într-o înregistrare de la TEDx Braşov, e super spontană pentru o fată de 18 ani, are chiar şi un soi de vlog unde se vede că se distrează. Îi ţin pumnii şi la Kiev, şi la Bac, şi să-şi găsească pe urmă un compozitor şi un textier ca lumea.
Până în mai, puneţi-vă lederhosenii că am o colecţie mai veche de iodlereală internaţională pe care în sfârşit am ocazia să v-o arăt. Merci, Eurovision!
Bavaria n-a dat Germaniei doar economia, ci şi pe Franzl Lang.
Să începem de unde trebuie. Etno TV-ul nemţesc a trăit pe spinarea lui decenii în şir. Dacă caprele negre ar fi avut vreodată nevoie de un rege, Franzl Lang ar fi fost acel rege. Când bătrâna Europă va apune, trilul lui se va stinge ultimul. Nu te vom uita niciodată, sexy mutterficker.
Elveţia încearcă să fie cool în familie.
Oesch’s die Dritten sunt un fel de Kelly Family al iodlerului, mai puţin unul dintre acordeonişti, Urs Meier (despre care încă nu ştiu sigur dacă e fostul arbitru internaţional, dar voi reveni cu informaţii).
SUA nu-s nici ele noi pe scena asta.
Muzica country a dat o grămadă de iodlărăi super meseriaşi (acu’, pe bune, cum se cheamă în româneşte cineva care practică iodlerul?). Ca să nu ne întoarcem iar în anii ’50, că am fost acolo mai devreme cu Franzl, o să-l menţionez azi doar pe Wylie Gustafson, cowboy şi muzician, celebru pentru hăuleala din reclamele Yahoo.
(Pentru cei mai tineri, Yahoo a fost o chestie pe internet.)
De fapt, putem să facem şi un ocol prin anii ’50 – 1850, mai precis – ca să ne amintim cum s-a născut visul american.
Bineînţeles că în Africa făceau asta acum un milion de ani.
Pigmeii baka din Camerun, Congo şi Gabon au un cântec care se cheamă yelli şi-i ceva mai rafinat decât celălalt obicei al lor, bătutul în gârlă.
Chiar şi Japonia i-a împrumutat Germaniei o armă secretă.
Departe de a fi primul asiatic transformat în germanic, despre Takeo Ishii am citit că şi când a cerut-o de nevastă pe Henrietta, a făcut-o printr-un iodler. Curat samura-i-hi.
Astăzi, Takeo e bătrân şi ne arată că nu şi-a uitat rădăcinile orientale, şcolindu-ne un pic în guturalele mongoleze pe care le-am explorat şi noi mai demult.
“If the Allies lost WW2”.
Credeai că nu se poate mai bine? CHICKEN ATTACK.
Da. Aţi ghicit. Eurovisionul a fost un pretext pentru toată colecţia asta care a fost un pretext pentru CHICKEN ATTACK.
CHICKEN ATTACK!
Mi-am adus aminte că în Bucureşti nu mai avem Wienerwald, mi-a părut un pic rău, după aia mi-a părut bine, că mâncarea era naşpa.
hahaha, n-am auzit niciodata de franzl asta.
urs meier asta din clip nu e fostul arbitru, fostul arbitru apare destul de des la televiziunea germana cind e orice campionat mondial sau european ca expert in arbitraj la moderatiile de dupa meci. arata cu totul altfel.
daca vrei ethno austriac de calitate uita-te dupa hubert von goisern. iti pun aici patru linkuri din perioada cind cinta cu nu mai putin celebra zabine karpfinger (parca, cred). von goisern umple si acum stadioane si e ethno-rock, ethno-jazz man cel mai cunoscut din spatiul german:
https://www.youtube.com/watch?v=TvaqDNEppwQ
https://www.youtube.com/watch?v=8tPADZPxgkA
https://www.youtube.com/watch?v=Q2OtLTJn-4M
https://vk.com/video-21057371_161081158
Cam şlefuit pentru gustul meu ;) Dar mulţam fain!
Recunosc ca nu ma asteptam.
Chicken attack!
Plusez și eu cu o treabă olandeză: https://www.youtube.com/watch?v=g4ouPGGLI6Q