SebaDupă cum vă anunţam în urmă cu câteva zile pe facebook, filiala clujeană a Utopiei Balcanice a participat anul ăsta la a 4-a ediţie a UNTOLD Festival. (Mulţumim organizatorilor #UBLPXIX – Bloggers LAN Party – pentru invitaţie!)
Fiind prima ediţie la care merg, m-am ales cu nişte impresii fresh, nealterate de experienţa ediţiilor precedente. Ca să n-o lungesc prea mult:
Chestii faine:
Voluntarii. Nu exagerez deloc când zic că au fost cei mai mişto oameni cu putinţă. De fiecare dată când am avut nevoie de o indicaţie (uneori punând întrebări cam cretine) au fost incredibil de săritori. Nu doar ei, ci cam toată lumea care a pus umărul la festival. Chiar mă întrebam la un moment dat cum ar arăta administraţia publică dacă ar fi populată cu oamenii ăştia.
Oamenii în general. Dacă îi citeşti pe unii conservatori mioritici ai putea trăi cu impresia că Untold e un soi de Sodoma contemporană unde se întâmplă toată destrăbălarea din lume. Nimic mai departe de adevăr, am văzut o grămadă de familii venite cu copiii la festival (şi organizatorii le-au asigurat activităţi specifice). Am văzut chiar și niște bătrânei.
Melting pot-ul cultural. Am văzut oameni din SUA, Germania, Spania, Franţa, Polonia, Canada, Rep. Moldova, Mexic şi altele, cu steagul ţării în spate, faini şi prietenoşi.
Chiar în prima zi, în timp ce mergeam spre festival, m-au abordat pentru nişte indicaţii câțiva arabi din Israel, mândri din cale afară de ţara lor, care au luat steagul de la brâu şi au început să îl fluture entuziasmaţi.
Colţul maramureşean. Zona cu iz mioritic din cadrul festivalului unde ai putut găsi o ţuică, degusta o slană cu ceapă, face o poză în port popular, cumpăra o ie sau un tricou cu mesaj simpatic, printre altele. 10/10, să moară semănătoriştii de ciudă, nu altceva.
Tematica steampunk. Foarte reuşită şi deloc kitsch (cum se întâmplă adesea). De la băiatul cu biţigletul care sufla bule de săpun în urma sa la băieţii cu tunurile de confetti, totul a părut autentic, contribuind la senzaţia de magic a festivalului.
Potolul. Era acolo orice haleală îţi dorea sufletul, de la mâncare asiatică la mexicană, italienească, bistro vienez, salate şi chestii vegane, burgeri, donuts, prăjituri, îngheţată până la tradiţionala şaorma mioritică. Aleea cu tarabele de mâncare a ținut cât puteai vedea cu ochii şi chiar mai departe, nu cred să fi fost o mare bucătărie mondială care să nu fi fost reprezentată. Paradis al gurmanzilor.
Scenele secundare. Foarte bine reprezentate, te puteai oricând refugia acolo când nu îţi era pe plac cine cânta pe main stage. +1 pentru diversitate muzicală. Am prins momente când era mai mişto la scenele mici decât la cea principală.
Și, firește, cortul Fără penali.
Chestii care nu mi-au plăcut atât de mult:
Preţurile. Nu prea pe placul buzunarului de român mediu – exact cât să nu simţi că îţi violează portofelul când plăteşti pentru ceva. Măcar au avut bere de oameni normali şi nu fiolele alea de 0,33.
Însă organizatorii şi sponsorii au avut inspiraţia să compenseze preţurile uşor piperate cu o grămadă de activităţi, relaxare şi chestii de făcut moka.
Accesul. Probabil că pentru majoritatea e un non-issue, dar pe mine, cum locuiesc la 10 minute de stadion, m-a cam sictirit că a trebuit să ocolesc tot parcul când puteam fi în incinta festivalului instantaneu dacă se putea intra şi dinspre cealaltă parte. Bănuiesc că or avea organizatorii motivele lor pentru asta.
Nivelul de decibeli. Aş fi neonest dacă n-aş menţiona asta. Nu cred să fie vreun alt subiect care să îi polarizeze atât pe clujeni precum Untoldul. Fie că sunt pro sau anti, oamenii tind să fie destul de înverşunaţi în opţiunea lor. Dacă locuieşti în proximitatea festivalului, nu e tocmai plăcut să îţi vibreze geamurile până la 6 dimineaţa.
Până una alta –
– dacă n-ai fost la UNTOLD, chiar e o experienţă, ia-o în considerare măcar o dată, indiferent că eşti un fan al muzicii electronice sau nu.
P.S: Nu ştiu ce se servea acilea fiindcă eu am luat cât se poate de în serios avertismentul domnului Cristi Dănileţ.
Vasile
