Utopia Balcanica

Ce n-o să-ţi spună nimeni despre eşecul referendumului

Deliciu. Există oare un cuvânt mai potrivit pentru valul de smiorc care a urmat referendumului de sâmbătă-duminică? Ce meltdown e în cercurile conservatoare la ora asta, ce gimnastici mintale, teorii conspiraţioniste şi deliruri elucubrante.

Toată lumea e de vină că nu a trecut referendumul: poporul că e leneş şi prost, Coaliţia că n-a făcut o campanie mai bună, popimea că că n-a speriat suficient enoriaşii, BOR că n-a făcut mai multe, catolicii că e papa marxist, PSD că n-a fraudat alegerile, celelalte partide că n-au scos oamenii cu arcanul la vot, Timmermans că l-a speriat pe Dragnea, reptilienii că n-au deschis secţie de vot la poarta energetică de sub Bucegi.

Nu le-ar trece prin gând că poate oamenii nu şi-au dorit referendumul lor.

Nici cei care caută justificări pentru propria impotenţă, nici cei care încearcă serios să identifice cauzele, nimeni nu a ajuns însă la esenţa problemei. Adevăratul motiv pentru care lumea nu a mers la vot week-endul trecut îl veţi putea afla doar aici, pe Utopia Balcanica.

Înainte de asta, totuşi, un top 3 al lamentaţiilor vizavi de referendum:

1. Nu s-a făcut destulă campanie!

De vreo 2 ani se bate apa-n piuă pe subiectul ăsta. Au avut spoturi la TV, reclame pe Facebook, au făcut dezbateri, au fost invitaţi la emisiuni. În săptămâna premergătoare referendumului nu puteai ieşi în oraş fără să sară pe tine cu pliante. Popii au făcut tot posibilul să energizeze enoriaşii: au ţinut predici, au încercat să sperie dreptcredincioşii, i-au invitat pe CpF-işti să vorbească în biserică (nici nu ştiam că e voie), s-au dat în bărci cu politicienii în casa Domnului, totul ca să fie bine, să nu fie rău. Au băgat pliante până şi în punga de franzelă, for fuck’s sake, şi acum vin homunculii ăştia să se vaite că n-a fost destulă campanie. A fost atâta campanie până le-a ieşit oamenilor pe urechi şi unii n-au mers la vot doar aşa, de-ai dracu.

2. Toate partidele au boicotat referendumul!

În afară de USR, căruia Baphomet i-a poruncit să nu susţină demersul Coaliţiei pentru Fascism, celelalte partide n-au ştiut cum să se ploconească mai abitir. Au semnat protocoale de colaborare, i-au invitat să ţină rugăciuni în Parlament sau ce alte chestii mai făceau în grupul ăla ecumenic, i-au susţinut formal, i-au susţinut informal, le-au suflat în cur până i-au durut obrajii. Ludovic Orban mi-a lăsat impresia că o să-şi [hai bă Seba că strici blogul ce mama naibii] nevasta acolo, în secţia de votare, doar ca să demonstreze ce familist e el.

Însă un lucru n-au făcut partidele: n-au scos banu’ gros. N-au activat reţelele de mici, bere, petreceri câmpeneşti, făină, ulei, zahăr, că s-au gândit că n-o fi nevoie de aşa ceva, că o să iasă enoriaşul mânat de popă de la spate, fără stimularea burţii. Practic, ceea ce acuză Coaliţia pentru Fascism e că partidele n-au mituit oamenii. Sublim. Păi bine măi patronilor, nu voi vă lăudaţi că acţiunea voastră e apolitică, sunteţi 3 milioane, faceţi cvorumul din prima zi, Grădina Maicii Domnului şi din astea? Acum plângeţi că n-au dat partidele un mic cu muştar?

3. Dragnea n-a vrut să treacă referendumul fiindcă… motive!

Această variaţiune a văicărelii de mai sus merită o menţiune aparte fiindcă e dublu-cretină. Asta e o teorie a conspiraţiei care a început să circule în cercurile conservatoare, dar anti-PSD. Aceiaşi oameni care vineri seara acuzau dezinformări, rea-voinţă şi manipulare când o auzeau pe aia cu “referendumul lui Dragnea”. În zilele care au urmat, a început să le placă ideea, ba chiar au transformat-o în certitudine. Dragnea n-a vrut să treacă referendumul să nu se supi socialiştii europeni pe el. De-aia a lungit votul pe două zile, a scos supravegherea electronică, şi-a lipit imaginea cât de mult a putut de referendum.

Ceea ce însă pare-se că n-a făcut PSD-ul (cu suficient entuziasm) de data asta a fost turismul electoral, de unde concluzia unor conservatarzi că PSD a boicotat votul. Un pic de fraudă nu strica nimănui, era pentru o cauză nobilă, suspenda şi Şefu’ două zile porunca aia cu “să nu furi”.

Acum că am râs puţin – oricum, sunt convins că aţi citit deja toate părerile şi analizele – să vă dezvăluim adevăratul motiv pentru care nu s-a făcut cvorumul. Pe care n-o să vi-l mai spună nimeni.

Absenteismul enorm în rândul dreptcredincioşilor a fost, în mod EVIDENT, rezultatul războiului hibrid purtat între Biserica Ortodoxă Română şi preotul caterisit Cristian Pomohaci.

Pentru cei care nu cunosc întreaga poveste a conflictului dintre BOR şi cel mai popular preot al său: prima dată au apărut în spaţiul public nişte înregistrări false, plantate de duşmanii săi din cadrul Bisericii, în care bunul părinte îi povăţuieşte pe nişte vlăjgani cu privire la folosirea uneltelor trebuincioase pe la casa omului.

Mai-marii Bisericii au deschis o anchetă, motivând că lucruri din astea nu se fac cu mireni ci doar în seminariile teologice sau în mănăstiri, unde există tot felul de jurăminte şi regulamente. Investigaţia l-a găsit nevinovat de rătăcirea ciocanului pe unde nu trebuie, dar l-au pârât unii că deschide pravila şi alte chestii din astea oculte, aşa că a fost dat afară. Surpriză, părintele Cristi n-a vrut să se lase dus cu una, cu două, şi a contestat decizia, contestaţie admisă spre analiză dar respinsă la apel. De atunci, fanii părintelui Pomohaci (şi sunt mulţi!) nu mai înghit nimic de la conducerea BOR, motiv pentru care chemările disperate la vot doar i-au îndârjit să stea în casă.

Umblă vorba prin cercurile din Dealul Mitropoliei că pe la colţuri se discută chiar despre înfiinţarea unui comitet de iniţiativă cetăţenească care să pună în mişcare demersurile necesare declanşării unui referendum care să-l dea jos pe Preafericitul Daniel şi să-l înscăuneze pe părintele Pomohaci în locul său.

Noi nu ştim ce să credem despre asta: rochia aia n-ar purta-o nimeni ca părintele Pomo, şi chiar ar fi binevenit un patriarh care ştie să cânte. (Nota lui Vasile: l-aţi auzit pe Daniel? E mai rău decât Brenciu.)

Pe de altă parte, ne temem de popularitatea pe care ar putea s-o capete noua conducere. Cu încrederea românilor în Biserică revigorată complet, nimic n-ar mai sta în calea modificării Constituţiei la o simplă bătaie din ciocan a rapsodului.

ecouri

Seba

Centrist radical libertarian, fascist în ochii stângiştilor şi progresist pentru dreptaci. Îi plac istoria, desenele animate de la Adult Swim şi berea blondă.

Contact

vasile (a rond) utopiabalcanica punct net
ecouri