Utopia Balcanica

16 motive în plus pentru care corporaţia ta din Pipera seamănă cu un cimitir

Deunăzi am dat o raită pe la Izvorul Nou – cimitirul din Dristor unde stau Fărâmiţă Lambru şi Donca Simo – să plivesc nişte buruieni şi să iau aer.

La plecare, am văzut acest automat şi m-am hlizit. Oh, victoria capitalismului, cum reuşeşti să sincretizezi chiar şi cu cele mai troglodite religii!

Am pus poza pe instagramă şi mi s-a confirmat că nu-i o fiţă locală, pentru că asemenea aparate multirol se mai află cel puţin la Bellu şi la crematoriul de lângă Sf. Ioan.

Ăla din Bellu chiar îţi oferă, pe lângă cola, candele şi icoane, şi un indiciu privind destinaţia finală a străbunicului.

Mulţam pentru foto, Laur.

Cineva s-a hlizit atunci: hliz, hliz, cimitirul ăsta începe să semene cu office buildingul meu din Pipera.

Boss, ceva îmi spune că automatul cu sucuri şi candele nu-i singura asemănare între cele două incinte. Gândeşte-te un pic. Io n-am lucrat niciodată într-o corporaţie şi tot am găsit câteva puncte comune.

1.
Ai fost adus aici de cineva de la “resurse umane”. Se cheamă aşa fiindcă resursele stau de obicei în pământ, e geografie de clasa a 4-a.

2.
Prietenii se întreabă unde te-ai dus şi cui i-ai lăsat. Îţi anunţi noua situaţie printr-un status pe facebook şi toţi îţi scriu mesaje încurajatoare.

3.
Eşti în cămaşa aia bună. Înainte să vii ai folosit nişte substanţe chimice ca să-ţi îmbunătăţeşti mirosul şi culoarea tenului.

4.
Ce aglomeraţie e azi sub pământ, îţi spui în fiecare dimineaţă.

5.
Ai încercat să-ţi personalizezi cubiculul de 2 mp cu nişte flori, poze cu familia şi o inscripţie vag amuzantă, dar oricum arată funest. După o vreme, florile nu le mai udă nimeni.

6.
E prima şedinţă şi deja ţi-ai pus fise de 50 de bani pe ochi ca să nu se prindă şeful că dormi. Şeful s-a prins, dar nu i-a păsat, el îşi spune litania şi pleacă cu Mercedesul.

7.
E mereu extrem de răcoare şi n-ai loc să-ţi schimbi poziţia, aşa că înţepeneşti de tot.

8.
Pe faţă ai în permanenţă un rânjet, ca să nu strici cultura organizaţională. Din acelaşi motiv, despre colegi nu prea se cade să vorbeşti decât de bine.

9.
Când vine cineva în vizită, nu e nevoie să te prezinţi fiindcă scrie pe o plăcuţă cum te cheamă.

10.
Nu e chiar locul unde visai în tinereţe să ajungi. Dar hei, cărţile motivaţionale pe care le-ai citit spun că la un moment dat faptele tale vor fi evaluate şi vei ajunge undeva sus. Mai ales dacă l-ai preamărit suficient pe domnul.

11.
Atunci vei avea timp şi pentru hobby-urile tale, de exemplu cântatul la harpă.

12.
La intervale fixe, ăia care mai au oareşce viaţă în ei împart mâncare adusă de acasă sau merg în grup la o cantină din zonă. Se folosesc multe păhărele de plastic.

13.
Acasă aveai de ani de zile într-un sertar nişte prosoape, haine de schimb şi numărul de la World Class.

14.
Tu şi colegii tăi de departament n-aţi putut merge la masă fiindcă sunteţi pur şi simplu îngropaţi. Poţi fi sigur că ăia care s-au dus la masă te vor pomeni.

15.
Gata, îţi spui, la anul te retragi la ţară sau îţi deschizi o afacere. Dar în sinea ta ştii că n-ai să ieşi niciodată de acolo. Poate numai ca să te muţi într-un loc identic. Sau în cadrul unei anchete penale.

16.
BTW, eşti mort dacă nu predai proiectul ăla mâine. Eşti mort şi dacă-l predai.

shareuri

Vasile

Vasile e căpetenia internaţională a bărboşilor (şi a acestui sait). Are multe preocupări, cel puţin în comparaţie cu oamenii care n-au.

Contact

vasile (a rond) utopiabalcanica punct net
Alte articole!
Cu de toate, inclusiv spoiler.
shareuri