Interludiu: Mîţa şi Google Translate

Aştept cu mare entuziasm, ca pe o mare victorie a omenirii în lupta ei cu graniţele şi obscurantismul, momentul în care tehnologia îmi va lua pâinea de tãlmaci de la gurã. Din pãcate, primele rânduri din “Moby Dick” încã sunã aşa:

Spune-mi Ismael. Unele ani în urmă – nu contează cât timp precis – cu bani putini sau nu în poşetă, şi nimic special pentru a mă interesează pe ţărm, am crezut ca mi-ar naviga despre un pic şi a vedea partea apoasă a lumii. Este o modalitate am de conducere de pe splina, precum şi reglementarea circulaţiei.

Aurolacul lebedelor

Ce poate fi mai delicios decât sã faci legea pe stradã? Evident, sã faci legea pe stradã cu flegme, cãcaţi şi muci, boschetar fiind. Pentru cã nu stricã un pic de relaxare nocturnã şi pentru cã întotdeauna e plãcut sã ştii cã în lume se mai fac jocuri adorabile, fix la mine acilea pe sait puteţi ca sã vã jucaţi Hobo Brawl.

Vinilinu-i lin

Iaca veni toamna, cu ea şi nostalgiile. Cine a mai copilãrit singur la pãrinţi ocupaţi, cu un pick-up funcţional în casã ştie ce grozave erau vocile blânde de pe disc dupã o zi grea de suflat corneţele prin ţavã ori de rãsfoit dicţionare sub pat, dupã caz.

Interneţii zilelor noastre, ni le pun la dispoziţie gratis, la foarte puţin timp dupã ce eu am dat un pogon de bani pe un pick-up nou.

Episodul 111: Mîţa în Ţara Moţilor

Frumoasã-i viaţa la Bucureşti, unde pe toate strãzile melodiile cântã!

Glumesc. Oraşul ãsta suge cucul cu curul. Plin de nostalgie rechem în minte neîmblânziţii Apuseni şi îmi promit cã am sã termin micul jurnal de cãlãtorie printr-înşii (nu cum fac de obicei când zic cã “Am sã mai scriu despre…”). Dar înainte de asta trebuie sã-i trimit şi pe cei doi Cireşari ai zilelor noastre, Mîţa şi Iisus, sã cutreiere acel tãrâm sãlbatic.

Vama rãniţilor

M-am întors domnilor! De data asta cre’ cã-i definitiv. N-am sã zãbovesc prea mult în faţa calculatorului (avid fiind de câteva beri reci dar nasoale în Bucureştexas), dar am sã notez câteva detalii despre mica escapadã pe care tocmai am întreprins-o.

Se face cã am avut ocazia sã vizitez Vama Veche pentru prima oarã din 2005. (Evident, dacã n-aş fi avut ocazia sã huzuresc gratis într-o amplã piramidã cu home cinema şi masã de ping-pong lângã pat, m-aş fi dus sã campez la Doi Mai sau la bulgari.)

Trãim în România şi hasta la vista tot timpul

Ţineţi minte cum ziceam cã s-a finit concediul?

V-am minţit cu neruşinare!

Ne auzim pe la sfârşitul sãptãmânii sau când mã voi hotãrî eu cã mi-i dor sã dau cu grindinã pe plaiurile interneţilor şi-l voi scoate pe bãtrânul negru din ghiozdan. Pânã atunci, bucuraţi-vã de tot ce-i mai frumos pe lume.

Episodul 110: Mîţa provoacã marile tragedii ale omenirii

Prietenul nostru felin s-a întors şi el din vacanţã (iar) şi e mai rãu ca oricând (iar). Iar.

Pe bune nene, nu poate sã treacã o sãptãmânã fãrã o CATASTROFÃ DE PROPORŢII ASTRALE pe care s-o zgândãreascã toţi diletanţii la teveu? Da, elicopterele se mai ciocnesc de stânci când e ceaţã, instalaţiile cârpite româneşte explodeazã din când în când, Mãdãlina Manole cânta oricum ca pula, daţi şi voi nişte ştiri economice sau un documentar cu manguste.

Carpaţii accidentali (doi)

Vreau sã-mi cer scuze cã vã neglijez în mod sistematic, cititori dragi şi iubiţi; am avut numeroase angajamente urgente pe Yahoo! Canasta, unde vã invit şi pe voi ca sã nu mai fiţi aşa trişti cã vã scriu rar.

Ziua 1 – Zãduf, zãplaz and zãrghealã

Cam aşa suna aerul din jurul nostru la Huedin. Pentru cã ne aflam în miezul nicãierilor, cu raniţele-n spinare şi ochii injectaţi, printre indigeni cu priviri bãnuitoare, la 60 km de ţelul zilei unu de expediţie.

Amuzându-ne puţin pe dinãuntru de faptul cã magazinul de rochiţe şi pantofi mai vindea şi ţuicã, am negociat pentru câteva “conserve” (fasole închisã etanş într-un fel de tambur metalic) de la rudimentarele stabilimente comerciale ale bãştinaşilor şi ne-am pus în mişcare cu promptitudinea cucului din ceasornic.

Ce e festival ca festivalul trece

Înainte sã revin la jurnalul de nãzbâtii montaniarde, alpiniste şi la mare altitudine, trebuie sã vã anunţ acest mic anunţ din partea sponsorilor:

Fã-ţi un cont pe makemehappy punct ro (sait cu idei de cadouri şi alte alea) şi poţi câştiga şase bilete la Félsziget plus un cort. Cortul e ca sã stai într-însul când eşti hipiot, sau ca sã îţi ţii ghiozdanul în el şi sã dormi pe unde apuci când eşti eu. Tombola se conchide vineri, adicã poimâine. Grãbeşte-te, singura bãtaie de cap e sã încropeşti o listã de cadouri.

Carpaţii accidentali (unu)

Hai sã trec în revistã, dupã cum v-am promis, excursia pe care am întreprins-o alãturi de patru trupeţi drojdieri în inima grandioasã & pãduroasã a munţilor Apuseni, nişte munţi sublimi pe care îi recomand oricui ştie sã nu arunce cu PET-uri.

Pe episoade, cã-i mult de povestit!

Noaptea 0 – Take the Huedin-train