Pentru cã chelnereasa de la Casa Universitarilor nu mi-a oferit numai ţigãri contrafãcute, ci aparent mi-a strecurat şi un rootkit ingrat în cafea, Windowsul meu e pe butuci (sunt un imbecil şi încã nu mi-am Linuxat biroul). Puterea obişnuinţei e prea mare şi nu vã pot distra de pe unul din celelalte 5 calculatoare sau de pe telefon, prin urmare voi lua o pauzã pânã-mi resuscitez instalaţia. Sã vã crãciţi fericiți, domnilor şi doamnelor! De asemenea, rogu-vã sã fiţi pe fazã, dupã sãrbãtori Vasile şi încã nişte oameni (care scriu la fel de grozav ca Vasile) vã vor întâmpina cu un proiect nou-nouţ în domeniul culturismului de facturã intelectualã!

Profitând de câteva minute libere, dragii mei, am hotãrât pe cale spontanã sã schimb poza cu oaia şi îngeraşul în ceva mai utopic-balcanic şi mai corespunzãtor realitãţii contemporane. Rezultatul acestei mici pauze de desen se poate constata la dreapta tuturor paginilor Utopiei începând de acum.

Ca sã le fie mai uşor de rãsfoit jurnalu’ ista bulangiilor care n-au ştiut pânã acum cã exist, am implementat Arhiva pi scurt. Dânsa rezumã blogãreala Utopiei Balcanica la câteva articolaşe cheie. Ah, iar Mîţa s-ar putea sã întârzie oleacã fiindcã eu am tare mult de lucru în noaptea asta.