Iubiţi şi câinii vag blonzi

Câţi?

Nu i-am prins pe toţi în pozã da’ erau cel puţin 15 şi se fãceau comozi la intersecţia Drumul Taberei cu Romancierilor (nu umblu pe acolo de obicei, de-aia m-a şocat) într-o zi frumoasã de iarnã târzie adicã azi.

Acolo şi atunci, dânşii întreprindeau tot ce ştiu întreprinde nişte câini: se tãvãleau, se pãducheau, rupeau pielea unul de pe celãlalt, se babardeau sexualmente întru propãşirea seminţiei lor patrupede şi traversau în masã când era traficul mai în toi.

Nu-mi dau seama cum sã transpun mai bine în imagini apocaliptice chestia asta:

Nu lãsa pe câine ce poţi face azi

Actiune flashmob impotriva eutanasierii cainilor fara stapan: veniti vineri 14 mai, ora 18:20 in fata la tnb.

Veti primi o esarfa rosie pe care o veti pune la gat. La 18:30 toti participantii se vor intinde pe jos, simbolic, timp de cateva minute.

Îmi pare rãu cã nu ştiam din timp şi cã nu-s liber la ora aia, atât mi-aş fi dorit sã interceptez manifestarea şi sã comit un act scandalos care sã le ducã de-a dura tot fleşmobul. Mã rog la Zoroastru şi la Marele Melc sã mai fi fost careva atât de revoltat de aceastã situaţie.

That’s why we can’t have nice things, domnilor.

Episodul 88: Mîţa rezolvã totul cu mare iscusinţã

Pe scurt, indiferent care sunt mijloacele prin care se ajunge la aceastã stare de fapt, pe strada unui oraş de oameni nu trebuie sã existe nici un câine fãrã lesã şi botniţã. Nici o urmã de labã de câine fãrã lesã şi botniţã, nici un caca de câine fãrã lesã şi botniţã. Punct. Am mai discutat despre chestia asta aici, când un craiovean a început sã-i otrãveascã.

Din pãcate, utopia mea, oraşul stãpânit integral de om, nu poate funcţiona aici ca-n Occident pentru cã prea multe ONG-uri “iubitoare de animale” spalã mult prea mulţi bani (adicã miliarde şi miliarde, nu firfirici) de pe urma infecţioaselor potãi. Şi apoi mã învaţã pe mine cã, pentru a face sã disparã câinii de pe strãzi, e mai eficient sã-i castrezi şi sã-i laşi pe strãzi decât sã-i faci sã disparã de pe strãzi!

Episodul 17: Mîţa se înţelege cu câinii vagabonzi (bonus: the making of…!)

Viaţa în Bucureşti e din ce în ce mai frustrantã, iar unii oameni încã susţin cã aceste cisterne portabile de turbare şi ciumã au un sufleţel adorabil.