Ferate, ferate da’ brânza-i pe bani

Gata şi curăţenia! În urma acestei curăţenii am mai găsit o bijuterie, nu de mare valoare, nici foarte veche dar peste măsură de interesantă: regulamentul Căilor Ferate din anii ’30.

Printre altele, regulamentul stipulează:

Semne bune organul are

După cum poate ştiaţi, deşi sunt departe de a fi un expert în domeniu, am strâns de-a lungul anilor o colecţie respectabilă de vechituri, în speţă carte veche, ziare şi reviste şi alte căcaturi din tulburele veac 1850-1950.

Păi şi daca le-am strâns cu atâta spor şi mi-am prelungit domeniul şi hostingăraia pe încă un an de zile (da bă, nu scăpaţi di mini!) ar fi cazul să le împart şi cu voi din când în când.

Prin urmare, hai să aflăm ce părere aveau străbunicii noştri despre a o lua pe labă (a pune faianţă, a-i da în cap lui chelu’, a da la manivelă, a o ciocăni la vârf etc.) în anul de graţie 1929, era înfloririi heroinei-de-tuse, a dentifriciului radioactiv şi a fascismului. “Iniţierea sexuală” de G.M. Bessède, domnilor.