Când am fost ultima dată la Cetatea din Alep, la capătul lui 21, era încă o bucătărie oarecare a unui sirian, cu patru mese, jumate faianţă, jumate lambriuri de plastic.
Nu ştiu cât de controversate sunt aperitivele tale preferate, dar çiğ köfte e genul ăla de mâncare care desparte familii. Acasă la mama lui, cam ca kibe naye a levantinilor, çiğ köfte înseamnă o tocătură de carne crudă...
Din când în când, în curtea musulmanilor din Fundeni au loc chestii islamice care chiar ne preocupă. Inclusiv câte un târg savuros, unde n-auzi vorbindu-se decât turceşte şi parfumul cărnii te face să amâni cruciada...
În urmă cu câteva zile, prietenul meu George de pe facebook mi-a scris: Vasile, ştiu că eşti un mâncău nepereche, hai la mine să basculezi nişte burgeri adevăraţi. OK, am zis, what could possibly go wrong. Până să vină...
Colentina profundă e un loc fascinant, cu măcelăriile ei halal, cafenelele arăbeşti unde unii spun că încă se fumează, frizeriile colantate cu hieroglife, miile de asiatici dezrădăcinaţi şi chiar şi un magazin deloc...