Utopia Balcanica » conspiratie

Porcina cea de tainã (partea a doua)

Vasile — Thu, 21 Jan 2010 16:10:43 +0000

Mai demult, înainte ca caţavencii sã-mi fure titlul, scriam despre gripa porcinã şi aberaţiile conspiraţioniştilor. Acum o sãptãmânã-douã am purces, aşadar, sã-mi procur vaccinul de la Cantacuzino şi sã mi-l administrez.

Reproduc, cu mai multã sau mai puţinã voie, un fragment dintr-un interviu încã nepublicat cu domnul Mircea Popescu M.D., Ph.D, un fel de House mai şmecher şi care inginereşte biotehnologii. Dumnealui este manager general şi vicepreşedinte al departamentului de cercetare la Biomira (nu-i ştiţi, se ocupã cu vaccinurile terapeutice împotriva cancerului, vaccinuri care învaţã sistemul imunitar sã producã anticorpi împotriva tumorii cu pricina şi care vor ajunge şi la noi peste trei sute de ani).

Plecat din ţarã în ’73 dupã un doctorat în virusologie, a trecut val-vârtej prin Ierusalim, Hamburg, Chicago şi Princeton şi este membru în Research Advisory Board of the Leukemia Society, American Association of Science, Biotechnology Council of New Jersey, New York Academy of Science şi Pharmaceutical Manufacturers Association.

Despre vaccinul nostru, dânsul zice dupã cum urmeazã:

Chestiunea este clarã: dacã virusul ar fi fost descoperit cu câteva luni înainte, ar fi fost inclus în vaccinul trivalent care se face în fiecare an de cãtre cei care vor sã-l facã. Deoarece el nu a fost izolat la timp, a trebuit sã fie produs separat cu aceleaşi metode ca şi vaccinul trivalent.

Vaccinul H1N1, cel puţin în cazul vaccinurilor de la institutul Cantacuzino, este produs exact la fel ca vaccinul trivalent anual, având aceleaşi beneficii şi aceleaşi riscuri.

Se fac exagerãri şi într-o parte (cã aceastã epidemie ar avea o mortalitate mai mare decât gripa sezonierã) şi în cealaltã (cã acest vaccin ar fi, într-un fel sau altul, mai “bizar” decât cel obişnuit).

O altã discuţie se leagã de rolul vaccinurilor în general şi de utilitatea lor în sãnãtatea publicã actualã. Vreau sã vã spun un lucru: mulţi dintre cei care criticã rolul vaccinurilor ar fi fost omorâţi de bolile care sunt acum prevenite prin vaccinare sau nici n-ar fi vãzut lumina zilei.

Este incontestabil: cele mai mari douã succese ale medicinei sunt vaccinurile şi antibioticele. Ele sunt cele care au fãcut posibilã viaţa modernã, în care poţi creşte un copil fãrã sã-ţi fie fricã cã nu va apuca 14 ani. Pe lângã agricultura eficientã, vaccinurile şi antibioticele au permis creşterea populaţiei şi i-au protejat pe cei care, altfel, ar fi fost eliminaţi din fondul genetic al omenirii de cãtre microbi.

A nega utilitatea lor este un semn de ignoranţã şi de inculturã, pentru cã ştiinţa ar trebui sã facã parte din cultura elementarã.

Mai subtil este rolul diferitelor substanţe care se aflã în vaccin. Se considera cã thiomersalul, un antimicrobian pus în vaccin pentru a-i menţine sterilitatea, care conţine mercur, ar putea fi periculos. Oamenii de ştiinţã au luat chestiunea foarte în serios, pentru cã se punea problema unor litigii catastrofale pentru industrie şi pentru sãnãtatea publicã. Ştiu cã Academia de Ştiinţe Medicale din America, un for foarte serios cu oameni de o moralitate impecabilã, a analizat chestiunea de mai multe ori şi a ajuns de fiecare datã la concluzia cã rolul thiomersalului şi al moleculelor de mercur din vaccin nu justificã nicidecum aceastã panicã.

Mã grãbesc sã adaug cã orice intervenţie umanã – chiar dacã înghiţi o monedã de un ban! – poate avea o consecinţã gravã asupra sãnãtãţii. În anumite cazuri, şi vaccinurile pot avea un efect toxic, pentru cã e vorba de o masã de milioane oameni cu o diversitate geneticã imensã, de toate vârstele şi cu multe afecţiuni de fond. Putem întâlni alergii, chiar şocul anafilactic provocat de urmele de ou care existã în vaccin – un caz la 300.000, sã spunem.

Fãrã vaccin, dacã mã îmbolnãvesc, am o şansã de 1% sã mor dacã iau boala. Cu vaccinul, riscul meu e de 1 la 300.000.

Dar asta e o chestiune personalã: doctorii nu ar trebui sã dicteze, ci sã explice o chestiune bazatã pe date şi pe ştiinţã. Cred cã aşa ar avea loc un dialog mult mai productiv.

Episodul 46: Mîţa şi teoriile conspiraţiei

Vasile — Fri, 13 Nov 2009 15:57:55 +0000

Nici mai mult, nici mai puţin decât Adevãrul Adevãrat!

Inspiraţii din Caraibe

Vasile — Sat, 07 Nov 2009 11:12:53 +0000

Dacã tot mişunã teoreticienii conspiraţiei prin ograda mea, hai sã le dau de lucru. Un exemplu grozav de gândire convergentã:

Make love, not variolã

Vasile — Wed, 04 Nov 2009 23:23:22 +0000

Cu încã ceva haios voi fini o datã pentru totdeauna subiectul teribilei conspiraţii din jurul vaccinului iudeo-mason de care Satana se va folosi sã ne mãtrãşeascã ca pe gândaci.

Vremea este 1790-1800.

Domnul Jenner a ştiut sã profite de constatarea genialã a domnului Jesty şi a dat omenirii primul vaccin propriu-zis, care te fereşte de variolã. Se cheamã “vaccin” de la vacã, fiindcã imunizarea faţã de crâncena şi scârboasa boalã se fãcea cu ajutorul unui virus încuscrit, cel al variolei taurinelor, mult mai blând faţã de om. Lui Jenner îi plãceau lãptãresele.

Astãzi variola a fost eradicatã complet. O molimã care scuipã seminţe în capul oricãrei gripe (porcinã, felinã, divinã sau de altã naturã) a fost pusã la respect. Aliluia. Ce-i haios?, veţi întreba.

La 1800, puzderie de grupuri precum “Anti-Vaccine Society” rãcneau cât le ţineau bretelele cã injecţia cu pricina e periculoasã, e o conspiraţie a mârşavei aristocraţii şi… transformã oamenii în bovine. Poza-i din Wikimedia Commons şi se gãseşte întreagã aici.

Gãozarurile au fost aruncate

Vasile — Tue, 06 Oct 2009 09:02:01 +0000

Puţifrici de pretutindeni, vine aisbergu’! Sondaj CCSB (ceva-ceva sociologic şi de branding) comandat de IMAS şi care mi-a parvenit prin codex politicus (unde se face treabã bunã).

Dacã în turul doi al alegerilor ar rãmâne urmãtorii, cei 44% din alegãtori care se vor duce la votelniţã au sã puie ştampila pe:

Nu pot decât sã fiu mirat de ambîţul d-lui “doctor în Alaska”, da’ poate heptagrama lui masonicã ştie ceva. De asemenea, PSD plus Voiculescu egal love şi depãşesc în sondaj pedeleul, adicã România dã cu stângu’ în stângu’, da’ mãcar mai schimbã piciorul.