Episodul 94: A Ce / De ce plâng chitarele

Contrabanda de 5 lei din pieţele Bucureştilor nu înceteazã sã mã surprindã. Astãzi, ţigãrile morţii (gudron 17, nicotinã 1,4): Chunghwa filter kings, produse chiar la Shanghai Cigarette Factory! Într-un adorabil pachet roş-auriu ornat cu palatul imperial, de zici c-au ieşit acum din buzunarul lui Ciu En-Lai.

Savurând acest produs comit un act de nesupunere civicã (întotdeauna binevenit, date fiind circumstanţele) şi, în acelaşi timp, îmi aduc aminte cu drag de Gitãncile fãrã filtru care-mi plac atât de mult. Are careva drum prin ţãrile UE, alea adevãrate, sã-mi aducã şi mie vreo douã pachete?

Mîţa, în schimb, e din nou roacãrã.

Episodul 92: Încã nişte afaceri dubioase

Evident, glumesc. Moldovenii au mai nou şi interneţi. Futuristã ţara aia a lor, zici cã-i scoasã din “Gâlşavã pi şer”, zãu. Enjoy Mîţa.

Episodul 85: Mîţa face contrabandã

Dacã utopia balcanicã tot rãmâne balcanicã, într-o bunã zi visez sã trec o graniţã, cu toatã faţa zâmbet, şofând un TIR plin cu marfã ilicitã. Cu ţigãri, cu alcool, cu haşiş, cu tablouri, cu ce-o fi. Sã scoatã fum şi sã bubuie muzicã lãutãreascã. Un vameş mustãcios şi transpirat sã-şi frece bãrbia cu teancul de euroi primit cadou, sã-mi facã cu ochiul iar eu sã calc pedala, all the while getting my kicks on route 66.

Tabac picioarele!

Ce minunãţie în faţa ASE-ului nou (dar şi în alte locuri din Bucureşti, dupã câte am înţeles): “Aceastã intersecţie ar putea avea semafoare nu ştiu de care dacã statul nu ar pierde un miliard de euro din contrabanda cu ţigãri!”

Adicã salut, Gogule, sunt eu, Statul român.

Îndeletnicirea mea este sã te jupoi. Sã-ţi smulg ficaţii, sã te bat, sã te fut şi sã-ţi iau banii. Pentru cã autoritatea mea este divinã şi legitimitatea mea este de neclintit (doar sunt un Stat, nu-i aşa?) eu pot profita de viciul tãu ca sã fac cele de mai sus. Aşa îmi alimentez catedralele şi merţanele, toanele şi Vuittoanele.