Fiindcã azi am fost la peşte pe baltã şi m-am insolat şi n-am chef, una micã de la DiscoTEC citire. Astfel vã amintesc eu cã existã acea arhivã minunatã, unde se bronzeazã muzele şi zburdã satirii.
De data asta dozatorul va fi serios şi nu vã va oferi amuzamente de duzinã ci (ca sã nu uitãm niciodatã marea civilizaţie cãreia îi suntem tributari!) chiar imnul Europei unite.
Din nou despre cum e într-o societate modernã.
Pe când mintea îi zburda pe bãlãrii, Petre Ţuţea a emis o perlã cât capul lui de mare. “Pentru mine,” zise dânsul, “apogeul Europei a fost în Evul Mediu, când dumnezeu umbla din casã în casã”.
Ei bine, domnule Ţuţea, Evul Mediu a fost o perioadã neagrã-tuci în istoria Europei şi, dacã nu exista dânsul, aveam un avans de vreo şapte sute de ani şi vã scriam acum între douã reprize de ciuruit ştrumfi cu coadã pe planeta Pandora. La anul 1000, când la noi tifosul şi dizenteria umblau din casã-n casã, Avicenna (zis şi Hussain ibn Abdullah [...] ibn Ali ibn Sina) punea bazele medicinei experimentale, inventa farmacologia clinicã, îl interpreta pe Aristotel, ba chiar gãsea timp pentru o ţâr’ de geologie şi scria cu spor o carte cu multe reţete de pilaf.
Corespondenţã-surprizã de la amicul Fritz alias Pupila diletantã, carele vieţuieşte pânã în decembrie la Tübingen în ipostaza ingratã de cercetaş cercetãtor în aria filologiei.
Însumând la un loc pre toate elementele vieţii cotidiene, e mai frumos la nemţi decât la noi acasã? Vreau un rãspuns fãrã bulşit, sã ţii cont de înţelepciunea domnului Ţuţea care-a zis cã ţãranul român e omul absolut, paradigma civilizaţiei.
Înainte de toate vreau sã clarific faptul cã voi aborda totul prin prisma propriei mele experienţe, subiectivã şi neatacabilã. Voi generaliza, iar orice pãrere diferitã (poate) va fi luatã în seamã ca o completare (n-ai vânã bre Fritz, trebuie sã-i ignori pe scârbavnicii ãia!).
Dacã aţi închiriat sau cumpãrat acest interviu, vã rugãm apelaţi la 0800 – 877 77 80.
Demn de literatura ieftinã sau de filmele de pe Hallmark: pãstorul care se plângea acum câteva luni cã n-are cu cine juca table în puşcãrie ne reprezintã interesele în Europa.
Vin alegeri. UE nu e o adunãturã de tâmpiţi. De-aia nici nu acordã cine ştie ce autoritate unicului ei organ ales de popor sau, cum se zice la case mai mari, de pulime. Parlamentul Europei, plin de “creştini şi patrioţi”, va întrprinde numai acţiuni de importanţã capitalã precum stabilirea procentului de soia permis în parizer. Ceea ce e grozav. Pentru cã au trecut cei douãzeci de ani ai lui Brucan, deci lucrurile încep sã se clatine, şi pentru cã votul cenzitar nu mai are nici o şansã într-o lume democraticã unde vocea lui Gogu de la cazane cântãreşte cât toate doctoratele unui academician de vazã. Asta e România utopicã care ne aşteaptã. Dixit Nostradamus.
Am atacat, printre altele: iisus darwin webcomic basescu dozatorul aniversare vasile expeditie munte poetul vasile manele concurs sex proiect evolutie bodega mita cu i din i lol film protest 2012 tigani pula romania desen bar bere la multi ani italia muzica istorie dj boros mare youtube droguri religie tara motilor violenta reclama amuzant alegeri joc traducere ateism habotnici
