Interviii cu viii

E uichend, acea perioadã a sãptãmânii când unii bãftoşi au timp de pierdut pe interneţ.

Readucând la viaţã o joacã mai veche, paişpe blogãri ceva mai alfabetizaţi decât media vã recomandã mai jos interviuri miezoase de citit sau ascultat.

Al meu e la coadã, e ãla amuzant, puteţi trece direct la el dacã nu vã arde de Houellebecq (vedeta zilei!), Hunter S. Thompson, Brel sau alţi atleţi. Cred cã mai e unul amuzant pe drum (ca sã vezi, tot din sfera fotbalului de înaltã calitate).

Aşa, uite blogânditorii:

Episodul 203: Mîţa şi Iisus comit o eroare birocraticã

Lãsând gluma la o parte, maestrul Gioni Rãducanu a intrat în rândul celor care împing trifoiu-n sus. Mie mi-era cam antipatic da’ ţara n-a dat coloşi ai geazului, ca sã vã mândriţi cu altcineva, şi securişti au fost toţi. În plus, a fost un bãiat de viaţã, nu în sensul cã a fost viu (d’oh), în sensul cã s-a distrat şi el cât a putut. Acum Mîţa.

Episodul 105 1/2: Mîţa, inundaţiile şi Maradona

Îmi pare sincer rãu cã Argentina n-a bãtut cur de neamţ astãzi. Nu pentru cã Maradona ar fi un antrenor bun (departe de mine gândul cã aş putea sugera aşa ceva), ci pentru cã Maradona este Maradona, e în pisicii mã-sii o legendã şi ar fi putut sã-şi fluture pentru a doua oarã falnicul penis creol pe la nasul fotbalului internaţional.

Melodia lui Manu cred cã v-am mai oferit-o, e delicioasã.

Episodul 102: Mîţa şi vuvuzela din nou

De-acum încolo, când poanta va fi extraordinar de proastã, voi încerca sã compensez printr-o execuţie ceva mai interesantã. Astãzi Mîţa e retro.

V-am pupat, mã duc sã mã bucur de varã uitându-mã la Spania-Honduras şi neînţelegând mare lucru pentru cã eu nu ştiu sigur nici regulile fotbalului.

Ah, şi am chef sã mâzgãlesc! Aşa cã vã rog sã-mi lãsaţi comentarii cu ce vreţi voi sã mã provocaţi sã desenez şi mã voi conforma. Ca rândul trecut.