Trişti şi câştigi

Bã, ştiu cã ãsta-i semn de blog de cãcat, da’ trebuie sã mã vãicãresc niţel pe cale sentimentalã. Am îmbãtrânit şi fiecare rând de beri se prezintã la pachet cu “bã, domnule T., câţi eram cândva şi câţi am rãmas şi lumea s-a schimbat şi oamenii au devenit serioşi”. Am îmbãtrânit şi deschid geamantane cu felurite artefacte despre care ştiu sigur cã au o încãrcãturã sentimentalã da’ am uitat-o. Am îmbãtrânit şi deschid caiete vechi şi mã gândesc cã cândva eram în stare sã scriem minunãţii, am fi figurat în antologii la un loc cu Bogza.

Atunci îmi aduc aminte (oau, nu m-am ramolit de tot, îmi amintesc ceva!) cã încã locuiesc într-un beci psihedelic şi cã berea “Bere” de la Mega Image e un leu patruzeci şi-i chiar bãubilã. Pe deasupra,…