Porcina cea de tainã (partea a doua)

Mai demult, înainte ca caţavencii sã-mi fure titlul, scriam despre gripa porcinã şi aberaţiile conspiraţioniştilor. Acum o sãptãmânã-douã am purces, aşadar, sã-mi procur vaccinul de la Cantacuzino şi sã mi-l administrez.

Reproduc, cu mai multã sau mai puţinã voie, un fragment dintr-un interviu încã nepublicat cu domnul Mircea Popescu M.D., Ph.D, un fel de House mai şmecher şi care inginereşte biotehnologii. Dumnealui este manager general şi vicepreşedinte al departamentului de cercetare la Biomira (nu-i ştiţi, se ocupã cu vaccinurile terapeutice împotriva cancerului, vaccinuri care învaţã sistemul imunitar sã producã anticorpi împotriva tumorii cu pricina şi care vor ajunge şi la noi peste trei sute de ani).

Cuvioşii mor repede

Pe calea forumului Rezistenţei mi-a parvenit ceea ce urmeazã: “Tricolorul” lui Vadim despre Toni Tecuceanu. Necuviincios cu ocazia acestei ocazii funeste, ştiu, dar am hãhãit zdravãn.

Episodul 46: Mîţa şi teoriile conspiraţiei

Nici mai mult, nici mai puţin decât Adevãrul Adevãrat!

Make love, not variolã

Cu încã ceva haios voi fini o datã pentru totdeauna subiectul teribilei conspiraţii din jurul vaccinului iudeo-mason de care Satana se va folosi sã ne mãtrãşeascã ca pe gândaci.

Vremea este 1790-1800.

Episodul 43: un episod mîţoscopic

Gripa felinã! Supliment la ce-am scris mai devreme.

Porcina cea de tainã

Paranoia imbecilã pe care ne-a trezit-o gripa porcinã (dupã alte surse, “gripa porcoasã”) nu poate decât sã arate ce masã fricoasã, manipulabilã şi zerodoctã este românimea de rând. Pulimea din care tu, cititorule, poate cã nu faci parte pentru cã mã citeşti pe mine, iar eu te luminez pentru cã sunt înţelept.

Amintesc cã eu nu sunt medic, sunt doar un Vasile sceptic care citeşte, de felul lui, mai multã literaturã ştiinţificã decât ficţiune. Cu siguranţã sunt mai prost informat decât studenţii eminenţi la medicinã, dar ştiu mai multe decât loazele din aceeaşi facultate.

Sã facem un fachiu (“frequently asked questions”). Pornim de la premisa cã epidemiile nu mai sunt ca când era bunica fatã şi holera umbla din casã în casã (ca sã-l parafrazez pe Puţea, pardon, Ţuţea).