Reproduc, cu mai multă sau mai puţină voie, un fragment dintr-un interviu încă nepublicat cu domnul Mircea Popescu M.D., Ph.D, un fel de House mai şmecher şi care inginereşte biotehnologii. Dumnealui este manager general şi vicepreşedinte al departamentului de cercetare la Biomira (nu-i ştiţi, se ocupă cu vaccinurile terapeutice împotriva cancerului, vaccinuri care învaţă sistemul imunitar să producă anticorpi împotriva tumorii cu pricina şi care vor ajunge şi la noi peste trei sute de ani).

Plecat din ţară în ’73 după un doctorat în virusologie, a trecut val-vârtej prin Ierusalim, Hamburg, Chicago şi Princeton şi este membru în Research Advisory Board of the Leukemia Society, American Association of Science, Biotechnology Council of New Jersey, New York Academy of Science şi Pharmaceutical Manufacturers Association.

Despre vaccinul nostru, dânsul zice după cum urmează:

Chestiunea este clară: dacă virusul ar fi fost descoperit cu câteva luni înainte, ar fi fost inclus în vaccinul trivalent care se face în fiecare an de către cei care vor să-l facă. Deoarece el nu a fost izolat la timp, a trebuit să fie produs separat cu aceleaşi metode ca şi vaccinul trivalent.

Vaccinul H1N1, cel puţin în cazul vaccinurilor de la institutul Cantacuzino, este produs exact la fel ca vaccinul trivalent anual, având aceleaşi beneficii şi aceleaşi riscuri.

Se fac exagerări şi într-o parte (că această epidemie ar avea o mortalitate mai mare decât gripa sezonieră) şi în cealaltă (că acest vaccin ar fi, într-un fel sau altul, mai “bizar” decât cel obişnuit).

O altă discuţie se leagă de rolul vaccinurilor în general şi de utilitatea lor în sănătatea publică actuală. Vreau să vă spun un lucru: mulţi dintre cei care critică rolul vaccinurilor ar fi fost omorâţi de bolile care sunt acum prevenite prin vaccinare sau nici n-ar fi văzut lumina zilei.

Este incontestabil: cele mai mari două succese ale medicinei sunt vaccinurile şi antibioticele. Ele sunt cele care au făcut posibilă viaţa modernă, în care poţi creşte un copil fără să-ţi fie frică că nu va apuca 14 ani. Pe lângă agricultura eficientă, vaccinurile şi antibioticele au permis creşterea populaţiei şi i-au protejat pe cei care, altfel, ar fi fost eliminaţi din fondul genetic al omenirii de către microbi.

A nega utilitatea lor este un semn de ignoranţă şi de incultură, pentru că ştiinţa ar trebui să facă parte din cultura elementară.

Mai subtil este rolul diferitelor substanţe care se află în vaccin. Se considera că thiomersalul, un antimicrobian pus în vaccin pentru a-i menţine sterilitatea, care conţine mercur, ar putea fi periculos. Oamenii de ştiinţă au luat chestiunea foarte în serios, pentru că se punea problema unor litigii catastrofale pentru industrie şi pentru sănătatea publică. Ştiu că Academia de Ştiinţe Medicale din America, un for foarte serios cu oameni de o moralitate impecabilă, a analizat chestiunea de mai multe ori şi a ajuns de fiecare dată la concluzia că rolul thiomersalului şi al moleculelor de mercur din vaccin nu justifică nicidecum această panică.

Mă grăbesc să adaug că orice intervenţie umană – chiar dacă înghiţi o monedă de un ban! – poate avea o consecinţă gravă asupra sănătăţii. În anumite cazuri, şi vaccinurile pot avea un efect toxic, pentru că e vorba de o masă de milioane oameni cu o diversitate genetică imensă, de toate vârstele şi cu multe afecţiuni de fond. Putem întâlni alergii, chiar şocul anafilactic provocat de urmele de ou care există în vaccin – un caz la 300.000, să spunem.

Fără vaccin, dacă mă îmbolnăvesc, am o şansă de 1% să mor dacă iau boala. Cu vaccinul, riscul meu e de 1 la 300.000.

Dar asta e o chestiune personală: doctorii nu ar trebui să dicteze, ci să explice o chestiune bazată pe date şi pe ştiinţă. Cred că aşa ar avea loc un dialog mult mai productiv.

Related posts:

1. Porcina cea de taină
2. Episodul 54, partea a doua: Iisus în Holocaust
3. Episodul 197, partea a doua: Mîţodiseea

În mai multe rînduri s-a încăpăţînat să-l imite pe Corneliu Vadim Tudor. Dar cu destulă nechibzuinţă şi răutate. Nu ne bucurăm de nenorocirea lui, dimpotrivă. Totuşi, să ia aminte cei care au năravul să se lege de un om al lui Dumnezeu, că şi alţii au fost avertizaţi: Dumitru Tinu, Ticu Dumitrescu, Nestor Bădiceanu, Aristide Dragomir, Lazăr Cercel, Raj Tunaru, Nati Meir… Au murit sau sînt în puşcărie… Cît despre Toni Tecuceanu, Dumnezeu să-l ierte.

Related posts:

1. Curioşii umor repede
2. Puşca şi cureaua revelată
3. Retardaţi ori nu ne daţi?

Related posts:

1. Episodul 54, partea a 4-a: O, ce veste minunată
2. Episodul 73: Mîţa în Siberia
3. Episodul 221: Mîţa şi Cina cea de taină

Vremea este 1790-1800.

Domnul Jenner a ştiut să profite de constatarea genială a domnului Jesty şi a dat omenirii primul vaccin propriu-zis, care te fereşte de variolă. Se cheamă “vaccin” de la vacă, fiindcă imunizarea faţă de crâncena şi scârboasa boală se făcea cu ajutorul unui virus încuscrit, cel al variolei taurinelor, mult mai blând faţă de om. Lui Jenner îi plăceau lăptăresele.

Astăzi variola a fost eradicată complet. O molimă care scuipă seminţe în capul oricărei gripe (porcină, felină, divină sau de altă natură) a fost pusă la respect. Aliluia. Ce-i haios?, veţi întreba.

La 1800, puzderie de grupuri precum “Anti-Vaccine Society” răcneau cât le ţineau bretelele că injecţia cu pricina e periculoasă, e o conspiraţie a mârşavei aristocraţii şi… transformă oamenii în bovine. Poza-i din Wikimedia Commons şi se găseşte întreagă aici.

Related posts:

1. Make love, not stradamus
2. Michael Jackson of a bitch
3. Porcina cea de taină (partea a doua)

Related posts:

1. Episod special: Din credinţele lumii
2. Episodul 100: Pur şi simplu încă un episod
3. Episod special! Mîţa meets House

Amintesc că eu nu sunt medic, sunt doar un Vasile sceptic care citeşte, de felul lui, mai multă literatură ştiinţifică decât ficţiune. Cu siguranţă sunt mai prost informat decât studenţii eminenţi la medicină, dar ştiu mai multe decât loazele din aceeaşi facultate.

Să facem un fachiu (“frequently asked questions”). Pornim de la premisa că epidemiile nu mai sunt ca când era bunica fată şi holera umbla din casă în casă (ca să-l parafrazez pe Puţea, pardon, Ţuţea).

Ce pizda mă-sii este AH1N1?
Rudă cu R2D2 şi C3PO, AH1N1 este un subtip al temutului virus gripal de tip A. AH1N1 este cea mai frecventă pricină de gripă la oameni, de când s-a inventat această minunată boală. AH1N1 se mai întâlneşte la guiţ-guiţ şi la cotcodac. Virusul, de felul lui, este alcătuit din areneu (un fel de stră-adeneu), or acesta mai pierde/adaugă uneori câte-un pixel la replicare, ducând pe cale darwino-mendeliană la apariţia unei noi tulpini de virus. Când apare o tulpină nouă, trebuie să o iei, în principiu, de la cap cu născocirea unui vaccin.

Cheie: Super-mega-hiper-über-gripa porcină nu este nici mai mult, nici mai puţin decât O GRIPĂ.

Este, într-adevăr, o gripă mai tare fiindcă a ciupit material genetic de la vreo patru tulpini: ăsta e un fenomen foarte interesant care se întâmplă când aceeaşi celulă e simultan bolnavă de mai multe gripe. Jacobs 3 în 1 pentru geneticişti.

Aoleu! E un mutant! Acest lucru s-a mai întâmplat?
Acest lucru tinde să se întâmple în fiecare iarnă, e ca o tradiţie de Crăciun a celor trei familii de gripă, inspirat botezate A, B şi C.

Prietenul nostru AH1N1 s-a făcut vinovat de “gripa spaniolă” din iarna 1918-1919, a mai avut câteva ieşiri mărunte în lume, a colaborat deseori la banalele gripe sezoniere sau a dormit liniştit în găina, respectiv porcul de domiciliu.

Cheie: Sfârşitul lumii nu vine în fiecare an deci nu va veni nici acum.

Dacă au murit spaniolii, pot să mor şi eu?
Bineînţeles! Nu te împiedică nimic să mori de gripă porcină. De la orice gripă se moare, mai ales dacă faci ca mine (nu te duci la doctor, te tratezi după ureche et co.) fără să fii deştept ca mine. Probabil fumezi, mănânci numai şaorma şi n-ai pic de imunitate.

Rata mortalităţii în cazul super-gripei noastre e mai mare decât a gripei de anul trecut sau a gripei dinaintea ei, dar nu e tragică. De la faptul că avem de-a face cu o gripă mai ţeapănă decât în alţi ani până la panică generală şi stare de asediu e cale tare lungă, dragile mele Minţi Inflamate.

Cea mai tâmpită gripă cu care s-a confruntat vreodată omenirea a fost antemenţionata gripă spaniolă de după primul război mondial, când peste 2,5% din cei care s-au îmbolnăvit au belit carasul. Un “case-fatality ratio” de 2,5 la sută înseamnă că, dintr-o sută de oameni care capătă boala, doi crapă şi unul era cât pe-aci.

Acum să introducem în ecuaţie un factor decisiv: în 1918, mult mai mulţi oameni locuiau în bordeie şi se ştergeau la cur cu coceni. Mizeria era de o mie de ori mai mizerabilă decât acum, Europa era în ruine şi oamenii făceau tifos şi dizenterie mai des decât îşi fac azi leasing să-şi ia maşină.

Hai să aflăm rata mortalităţii pentru gripa porcină “pe stil nou”. Vom studia SUA pentru că voi, cititorii mei, aveţi un calculator acasă deci nu sunteţi nişte mexicani nespălaţi. Astă-vară, circa 40.000 de americani se îmbolnăviseră şi 263 dăduseră ortul popii. O socoteală simplă ne dă o rată a mortalităţii (în condiţii de ţară civilizată) de 0,6 la sută.

Trebuie să avem în vedere şi că foarte, foarte mulţi oameni au stat frumos în casă, şi-au făcut ceai fierbinte şi au lăsat gripa porcină să treacă de la sine fără să ştie că-i porcină.

Cheie: Gripa porcină (ghinionişti: 0,6%) e mult mai nasoală decât o gripă obişnuită (sub 0,1%) dar mult mai lejeră decât o gripă nasoală (2-3%) şi infinit mai suportabilă decât o boală adevărată, de pildă ciuma bubonică (40-60% în epocile de tristă amintire când nu exista tratament).

Deci pot să stau liniştit?
Da. Când iese vaccinul pe piaţă, cumpără-l şi înţeapă-te, că nu-i dat de Satana, cum delirează acei oligofreni care se opun şi unui anume paşaport. De asemenea, nu sta la coadă după vaccin chiar din prima zi, o să fie aglomeraţie şi poţi lua alte gripe.

Cheie: vezi-ţi de viaţa ta în mod normal, iar dacă tuşeşti, îţi curg mucii şi ai febră, du-te la medicul de familie şi evită să scuipi în cafeaua persoanei iubite.

Nu-i mai bine, totuşi, pentru sănătatea publică să ne panicăm?
Nu. Tot tămbălăul ne face să uităm adevăratele miracole ale vieţii în România, de pildă faptul că suntem ţara europeană cu cei mai mulţi tuberculoşi. Tuberculoza se transmite cam la fel de uşor ca gripa porcoasă, omoară peste o mie de români anual şi chiar ar trebui eradicată.

Cheie: Aia a fost bună la vremea ei, pentru poeţi.

Related posts:

1. Porcina cea de taină (partea a doua)
2. Episodul 43: un episod mîţoscopic
3. Episodul 221: Mîţa şi Cina cea de taină