Cu Shlomo Artzi.
(O piesã pe care, pânã de curând, habar n-aveam de unde s-o apuc fiindcã, la naiba!, nu ştiu o boabã de ivrit. Din acelaşi motiv ţin sã vã ofer şi o traducere aproximativã luatã de acilea; o puteţi citi imediat dupã ce ascultaţi siropul cu pricina şi recepţionaţi micul meu apel.)
Astãzi, cartierele locuite de evreii din Bucureşti (ca sã dau exemplul cel mai la îndemânã, doar cunosc ca-n palmã zona Dudeşti-Popa Nan-Matei Basarab) sunt bãlãrii virane, mahalale-în-plin-centru sau au fost înlocuite în totalitate cu tragicele cutii de chibrituri. În România mai locuiesc vreo zece mii de evrei; cu şaizeci de ani în urmã erau patru sute de mii. În anii nouãzeci, cinci la sutã din populaţia Israelului încã bunghea româneşte.
Sã rãsfoieşti presa de limbã românã din Israel e ca o cãlãtorie delicioasã în timp. Asta se explicã lesne – bãtrânii din spatele ei aveau în geamantan limba românã a anilor ’70 când au ajuns acolo.
Am atacat, printre altele: darwin joc manele mita cu i din i concurs evolutie pula italia poetul vasile la multi ani tara motilor bere istorie webcomic film tigani lol amuzant 2012 dj boros romania protest bar dozatorul violenta religie basescu alegeri munte habotnici ateism iisus muzica youtube proiect traducere aniversare expeditie bodega sex mare desen vasile reclama droguri
