Discriminat la drum de seară
Vasile / 14 Aprilie 2013 / Elucubraţii / 12 comentarii
Nu-s genul ăla de om care se trezeşte prea des că-i tratat altcumva pentru că vine de undeva anume.
Uite, când trec prin Harghita, cer în româneşte o pâine, o primesc şi o mănânc. Mă mai arată ei cu degetul da’ atunci sunt convins că zic pe limba lor “uite un gras care mănâncă nesănătos, numa’ pâine” şi nu “uite un român spurcat care vrea să ne facă şi pe noi români spurcaţi”.
Am frecventat şi alte ţări ca român, că nu mă feream să le spun de unde-s, şi nimeni nu s-a uitat urât la mine. Poate fiindcă le vorbeam limbile (fără accent de vampir, deşi nici de ăla nu cred că le e frică) şi nu mă comportam ca un derbedeu. Derbedeii sunt naşpa.
O singură dată am simţit că-s altfel decât oamenii locului. Am fost discriminat.








