La mulţi ani Oana!, veniţi bãi nemţilor în chizda mumã-sii înapoi n-am cu cine bea, mãcar acum cât încã nu au încoronat-o pe Udrea rege.
Maratonul klezmorimilor s-a încheiat şi mi-a înveselit toamna în mod iremediabil; dupã cum poate ştiţi, luna septembrie îmi aduce de obicei de mari depresii pentru cã într-însa îmbãtrânesc.
În cadrul sus-numitului maraton, distinsul bãrbos Shai Shweitzer (pseudonim pentru concerte klezmer, acilea tot S. Vasile mã cheamã) a uitat o zi întreagã de mizeria condiţiei umane şi s-a înfruptat cu niscai muzici de maximã calitate, fix în curte la Muzeul ţãranului, la umbrã şi lângã o bere rece. În public – crema şi spuma comunitãţii evreieşti (Irina Cajal, Aurel Vainer et al.), o sumedenie de copii jucãuşi şi bãbuţe sprintene, connaisseuri şi connaisseuze ai culturii idiş de care şi eu sunt tare legat.
Vezi mai mult »