La mulţi ani Oana!, veniţi băi nemţilor în chizda mumă-sii înapoi n-am cu cine bea, măcar acum cât încă nu au încoronat-o pe Udrea rege.
Maratonul klezmorimilor s-a încheiat şi mi-a înveselit toamna în mod iremediabil; după cum poate ştiţi, luna septembrie îmi aduce de obicei de mari depresii pentru că într-însa îmbătrânesc.
În cadrul sus-numitului maraton, distinsul bărbos Shai Shweitzer (pseudonim pentru concerte klezmer, acilea tot S. Vasile mă cheamă) a uitat o zi întreagă de mizeria condiţiei umane şi s-a înfruptat cu niscai muzici de maximă calitate, fix în curte la Muzeul ţăranului, la umbră şi lângă o bere rece. În public – crema şi spuma comunităţii evreieşti (Irina Cajal, Aurel Vainer et al.), o sumedenie de copii jucăuşi şi băbuţe sprintene, connaisseuri şi connaisseuze ai culturii idiş de care şi eu sunt tare legat.
Vezi mai mult »