Exact, am fost ieri şi-am văzut Black Swan, puţin descurajat de faptul că gagica dintr-însul a luat Oscarul. (De nişte ani buni, Oscaru’ e un fel de MTV Awards şi asta ar fi fost destul ca să mă alunge da’ am fost intrigat de faptul că-i un film cu balet, ştiut fiind că mie-mi place baletul. Sunt genul de om căruia îi place baletul, ieei.)

Cu ocazia asta (râdeţi, căci sunteţi grăbiţi şi cinici şi inculţi şi goi!) am aflat şi eu cum arată şi cu ce se ocupă exact Natalie Portman. Ştiam despre ea că-i printre puţinii oameni cu un indice Erdös-Bacon, ceea ce e tare, dar nu cred c-o mai văzusem niciodată într-un film. Şi am plecat din sală gândind că hîr mîr, cineva care părea să aibă un viitor în cercetare se screme să actriţeze şi-şi iroseşte creierii.

Sau, după cum pune problema în mod elegant o voce anonimă de pe interneţi, Natalie Portman sucks and Black Swan is a campy, ridiculous piece of shit. Tipa are acel gen de drăguţenie pe care oricum îl întâlneşti zilnic în metrou şi, pe deasupra, joacă ca un dop.

Colac peste lebădă, filmul n-are pic de valoare documentară (ştiu asta pentru că am mai cunoscut balerine la viaţa mea), decât poate într-un univers paralel în care cele şapte arte au fost inventate de Oscar Wilde tratându-şi hemoroizii cu marihuană ilegală.

Câteva mici amănunte au salvat filmul.

Mă rog, au ajutat filmul.

În primul rând, îi creşteau fulgi. În pula mea, îi creşteau fulgi lu’ Natalie Portman şi i se lungea gâtul. ÎI CREŞTEAU FULGI. Făcea bube à la X-files din care-i creşteau fulgi şi labe de lebădă şi gât de lebădă.

Nu vă mint, tocmai fazele alea dramatice când ar trebui să ai sufletul la gură şi să-ţi ţâţâie curul erau ciordite din Teenage Space Vampires cu Bianca Brad sau alt low-budget cu zombălăi de cauciuc. Am zis că îi creşteau fulgi lu’ Natalie Portman?

Unii au să urle regie inovatoare frăţică da’ tot publicul de la Studio a pufnit în râs. Sigur, mie acest lucru mi s-a părut absolut grozav da’ poate alţii cumpăraseră biletul ăla ca să se emoţioneze cu emoţii mai serioase.

În al doilea rând, balerinele cu pricina dansau pe manele. Iniţial am crezut că-i o găselniţă aproape genială a regizorului muzical da’ nici măcar asta n-a fost să fie. Aparent, fix lângă Studio e o bodegă cu multe manele simpatice şi foarte puţin respect pentru vecini.

Tot aşa, baletu’ pe manele e o treabă cu două tăişuri neică. Pe mine m-a distrat teribil da’ eu sunt acel om căruia chiar îi plac melodiile de pe discoTEC şi care le ascultă cu inima şi mintea deschise larg.

Pe alţii cred că nu îi impresionează că o tipă într-un tutú (plural: tutuuri) ţopăie pe răpăiturile de tarabană şi rototum (pentru purişti: darabană şi rototom; sunt instrumente muzicale mânca-v-aş) ale tarafului lu’ Sandu Ciorbă.

Da, ciorbă e cuvântul cel mai potrivit pentru Black Swan.

Acţiunea Cinema versus Ceaikovski continuă.

(trebuie să completez ca să nu ziceţi că-s prea rău: de fapt filmul a fost digerabil şi e foarte probabil ca cele şapte arte să fi fost inventate chiar de Oscar Wilde tratându-şi hemoroizii cu marihuană ilegală)

Related posts:

1. Auf der anderen Seite (2007)
2. Morţi, după Crăciun
3. Bilanţul slăbiciunilor

Nu vreau să am cititori care cred în mituri. Toate animalele, de la şoarece la hipopotam, şi-o trag fiindcă asta le procură senzaţii mişto. Dacă jivinele pădurii ar înceta să facă sex de plăcere ca să-l mulţumească pe vreun dumnezeu biblic, lumea ar reveni sub stăpânirea procariotelor (să admitem că diviziunea celulară nu provoacă stări voluptuoase).

Promiscuitate, homosexualitate, prostituţie, chiar şi preocupările mai puţin sănătoase, ca incestul, pedofilia ori necrofilia, se întâlnesc peste tot în natură.

Pentru mai multă informaţie consultaţi trimiterile faine din subsolul paginii de wiki cu “animal sexual behavior”. Câteva exemple?

Studiu de caz unu. Principala distracţie a cimpanzeilor pitici, să se ardă pe unde apucă.

Orgia este alfa şi omega vieţii sociale pentru rudele noastre cele mai apropiate. Şi cimpanzeii “clasici” fac asta, da’ ăia pitici, adică bonoboşii, au dus această artă la extrem. Dacă eşti bonobo (Pan paniscus, curând Homo paniscus), cum îl saluţi pe fratele tău venit în vizită? Cum te cerţi cu şefii? Cum sărbătoreşti că ai găsit o sursă nouă de hrană? Chemând tot tribul la o mare futăceală colectivă.

În traducere: eu fac cartofi prăjiţi. Agăţându-mă cu picioarele de lustră, mă bat cu pumnii în piept, îmi etalez caninii şi urlu “Am făcut cartofi prăjiţi!”. În acel moment o isterie grozavă cuprinde tot blocul, ne strângem toţi vecinii la mine în sufragerie şi dăm cu mobra-n gâşte în mod nediscriminatoriu: pensionarii de la 2 cu administratorul, administratorul cu fochistul, fochistul cu gemenii de şase ani ai pianistei de la 4. Toată lumea e fericită.

Dacă totuşi între doi masculi care n-au avut parte de suficient sex apare un conflict, îmbrăţişarea prietenoasă este înlocuită cu un gest şi mai adorabil de împăcare, frecarea scroturilor.

À propos: ştiaţi că, cel puţin în teorie, cimpanzeii sunt atât de asemănători cu noi încât, dacă ne-am lua inima în dinţi să ne maimuţărim cu ei (ca când calul şi măgarul ne dau mula şi catârul), am putea să producem… cimpanzoameni? Oampanzei? Oameni-zei?!! OMG. Acum înţeleg totul.

Studiu de caz doi. Homosexualitatea la lebede, frate. Mai precis, la lebădoi.

Specie gracilă şi elegantă, te-ai aştepta să fie predominant poponaută, asta veţi zice şi vă voi înţelege, dar n-aţi auzit încă ce-i mai interesant. Se întâmplă destul de frecvent ca lebădoii angajaţi într-un cuplu stabil (căsătoria homo e OK în natură, noi suntem ăia tămpiţi şi retrograzi) să atragă în cuibul lor câte o femelă mai netrecută prin viaţă şi s-o îmbie cu vorbe dulci la un ménage à trois. Lebăduţa e entuziastă, participă şi le face un ou. Apoi este dată afară din cuib.

Şi mai amuzant: studiile arată că puii de lebădă crescuţi de lebădoi homo au şanse mai mari de supravieţuire. Asta-i logic, doi masculi vânjoşi se pricep mai bine la alungat şărpi, tarantule, viezuri, libelule şi tot ce-ar mai putea să le mănânce odrasla.

Toată povestea cu lebedele îi pune pe băieţii frustraţi (noua dreaptă, legiunea arhanghelului Muilă et co.) într-o mare dilemă: ţiganii sunt buni sau răi? Că uite, au mâncat măiastrele păsări care puteau dovedi elocvent că gay is OK.

Studiu de caz trei. Când auzi “pinguin”, te gândeşti la curve? Ar fi cazul.

Pietrele închise la culoare sunt mişto (poate pentru că se încălzesc la soare), de aceea pinguinii le strâng cu hărnicie şi-şi construiesc cuiburi dintr-însele. Problema e că în anumite regiuni, cum ar fi… ăăă pe gheaţă?, pietrele sunt rare şi devin o monedă de schimb destul de preţioasă.

Legea firii, cunoscută şi ca “palmă grea peste botul creştinătăţii”, stipulează următoarele: unde există o monedă de schimb există prostituţie. Invariabil. Din punctul meu de vedere, în nici un caz de condamnat.

Ei bine, cei mai răsăriţi dintre pinguini (ăia cu cloaca circumcisă, peut-être?) fix asta fac: strâng pietre, apoi solicită serviciile pinguinelor de companie în schimbul valorosului material de construcţie.

Mai interesant e că pinguinele de companie nu sunt studente frivole de peste Prutarctica, ci gospodine pragmatice care se lasă babardite pentru a asigura un viitor oului. E nevoie de sute de pietre ca să pui de-un cuib zdravăn iar curvele-pinguin sunt plătite foarte prost: un bolovănaş, poate doi dacă şi-a făcut treaba bine.

“I think what they are doing is having copulation for another reason and just taking the stones as well” declară sceptică dr. Fiona Hunter de la Cambridge. Cât despre clienţi, “the single male penguins appeared to have only their own pleasure as a motive”. Asta era limpede.

Între timp, soţii lor… aţi ghicit, şi simpaticii pinguini practică homosexualitatea.

Studiu de caz patru. Toată lumea ştie că maiestuosul leu, regele junglei, şi-o trage şi de şaizeci de ori pe zi cu felurite leoaice dacă-i şef la el în gaşcă. Când are chef, îi şi mănâncă puii câte unei mame iubitoare ca să devină din nou receptivă la hâţa-hâţa.

De parcă toată chestia asta n-ar fi de ajuns, leii masculi se iubesc reciproc, precum Iri şi Moni, în fund.

Oau.

Pe bune, merită cercetat domeniul. Wiki it!

Varianta lungă:

Varianta scurtă:

Related posts:

1. Oracolu-n carul cu fân
2. Jder is a house in New Orleans
3. Sfinte de îngheaţă apele