Unu şi cu unu fac deutsch
Pus de Vasile la 3 Aprilie 2012 în Elucubraţii
Hai să vă spun o poveste.
Când eram eu copil şi m-au înscris în anul de graţie ’95 la şcoala germană (Hermann Oberth pe atunci, Goethe actualmente), şcoala germană era o mega-fiţă; după doişpe ani de chin şi de jertfă puteai să dai şi Bacul nemţesc într-însa, şmen de şmen.
UE era un vis îndepărtat şi marca germană făcea legea în mica publicitate, cel puţin la vânzări auto. Aveai deschidere! Toţi copiii de ştabi ajungeau la Hermann Oberth într-un fel sau altul.
Şi copiii de nemţi, dar ăia erau o mână de oameni şi (dacă nu mă înşel) aveau locul asigurat, că deh, era şcoala minorităţii germane.
“Bună seara bă, săru’mâna fă [...] Bagă, Şantele!!!”
Corespondenţă-surpriză de la amicul Fritz alias Pupila diletantă, carele vieţuieşte până în decembrie la Tübingen în ipostaza ingrată de 
