Manel no. 5

Când profeţeam eu acum un an şi un pic că păgubosul trend cu tentă fascistă “estem anti-manele căci estem culţi şi români verzi!” e pe ducă (mă rog, e mult spus “profeţeam”, că era deja pe ducă), multă lume mi-a dat în cap.

Joi seara, cu ocazia lansării raportului FreeEx, templul hipsteresc Kulturhaus a răsunat de trilurile zdupnicilor de la Shamanelism iar în mulţimea (iniţial reticentă, of cors) s-au găsit destui amatori să deie din cur în manieră nomadă, dovadă că ziariştii-s oameni descuiaţi.

Zarază-te-ar focul

Data trecută am limpezit (fără sulfiţi!) controversa din jurul Săniuţei cu zurgălăi.

Acum tocmai ce-a venit vremea să mă leg de unul din cele mai halucinante mituri urbane de pe meleagurile noastre: cel care s-a clădit în jurul sublimului cântecel “Zaraza”. Probabil aţi auzit deja legenda. O voi rezuma pentru profani:

Zaraza (sau Zarada), iubita lui Cristian Vasile. Stop. Etimologie fabricată, cică numele ar veni din ţigăneşte. Stop. Lăutarul Zavaidoc invidios, delegă tâlhar ţigan Borilă de la Bariera Vergului (azi Piaţa Muncii, pardon, Piaţa Eudoxiu Hurmuzachi) să omoare Zaraza. Cristian Vasile cuprins de jale, mâncat cenuşa Zarazei, băut terebentină, dispărut. Stop. După ani şi ani, bătrân alienat trăgător de cortină la teatru egal Cristian Vasile.