Episodul 100: Pur şi simplu încã un episod

Guvernul tot nu picã iar Mîţa nu poate sta degeaba constatând neclintirea lui stâncoasã. Vã rog anticipat sã-mi scuzaţi jocurile de cuvinte cãcãcioase cu iz marin, dar mã… rechin-uie talentul.

Da, ãsta e episodul 100. Nimic spectaculos. Pãşim pur şi simplu într-un nou cincinal. Fiecare cincinal e un pas înainte pe care-l pãşim. Cincinalu-n patru ani, pe jumãtate. Pãşim, propãşim.

Povestea lui Tristan Pãţitul

E vorba de o societate utopicã. O sihãstrie dupã care ar tânji orice hipiot veritabil.

E vorba de Tristan da Cunha, undeva în izmenele Atlanticului, la aproape trei mii de kilometri de Africa de Sud şi trei mii de kilometri de Argentina. Cititorii pragmatici, grãbiţi şi ciufuţi sunt rugaţi sã clicãie pe link, sã se ducã sã citeascã pe wiki şi sã mã lase în pace. Eu vã povestesc chestiile astea vouã, amatorilor de Ştrumfi.

Insuliţa Tristan da Cunha a fost descoperitã de modestul explorator Tristan da Cunha şi este un loc unde oamenii trãiesc ca ştrumfii. Departe de orice, conformi cu toate legile naturii, autosuficienţi şi în deplinã concordie, mai mult sau mai puţin incestuoasã, cu vecinii.