Dimineaţa pe rãcoare la vecini e renovare

De multe ori mi s-a întâmplat sã mã culc beat sau foarte, foarte obosit şi sã nu aud când sunã alarma dimineaţa. Multe telefoane au sonerii domoale şi plãcute pe care ţi-e tot dragul sã dormi ca un porc ratând astfel examene, înmormântãri, poate chiar prima întâlnire cu dragostea vieţii tale sau meciul Vasluiului.

În dimineţile alea când eşti un leneş inconştient şi te doare-n cur pentru cã tu pur şi simplu vrei sã mai dormi, un singur sunet îţi curmã fãrã milã somnul, îţi dã trei palme şi te trezeşte la realitate. Sigur ştiţi ce-i acel sunet.

Eu am încercat sã-l surprind cât mai fidel.

Erevan in the sun

Nup, n-am fost ocupat cu (prea multe) şpriţuri ci cu ceva mult mai interesant. Dacã mai ţineţi voi minte, mai demult vã prezentam pagina de feisbuc Radio Erevan şi vã anunţam cã-i foarte mişto pentru cã nişte oameni umoroşi deghizaţi în armeni înţelepţi (printre care şi iubitul vostru Vasile!) rãspund acolo la întrebãrile multor vizitatori care fac pe deştepţii.

Ei bine, pentru cã formatul unei pagini de feisbuc e foarte ingrat şi nimeni nu stã sã citeascã întrebãri şi rãspunsuri de-acu’ o lunã, m-am hotãrât sã pun la punct un un “Best of” şi – de ce nu? – sã-l fac simpatic. E în construcţie da’… iatã-l!

De acum încolo, în fiecare luni, miercuri şi vineri am sã pun pe bloguleţul Best of Radio Erevan, sub formã de caricaturã cu aceiaşi armeni mai tot timpul, o întrebare care mi s-a pãrut mie amuzantã acolo, pe feisbuc. Erevan punct utopiabalcanica punct net. Ca de obicei, link exchange cu mare drag dacã sunteţi bãieţi de-ai mei.

Curioşii umor repede

Ureseseul s-a dus de-a dura de mult, contextul geopolitic nu mai e ca când era bunica fatã dar iubitul vostru Vasile conlucreazã de câteva zile cu rezistenţii Buciuman & Macabroo şi rats la Radio Erevan. De ce?

Fiindcã e pãcat ca spiritul Radio Erevan sã moarã când reala sa misiune-i abia la început. Fiindcã e pãcat cã bãieţii şi fetele de viţã nouã nu mai ştiu bancuri cu Radio Erevan. Fiindcã în lume sunt atâtea întrebãri şi atât de puţine rãspunsuri.

Discleimãr: Radio Erevan al nostru nu e chiar legendarul post de radio din capitala Armeniei (pe ãla îl puteţi asculta aici). E o paginã de feisbuc. Şi într-însa sunteţi liberi sã provocaţi redacţia, orice curiozitate aţi avea din orice domeniu.

Cu hangerul fãrã disco-teacã

Aliluia! unul dintre proiectele mele n-a rãposat în faşã, ba chiar înfloreşte şi uimeşte. Este vorba despre mirobolantul dozator-arhivã de muzicã-pe-care-îţi-doreşti-sã-nu-o-fi-auzit-niciodatã, discoTEC. DiscoTEC este calea noastrã, a tuturor, spre o lume mai bunã, dupã cum sugereazã şi Marele Cantautor Cristian Simionicã, demn urmaş al lui DJ Boroş.

Prin urmare şi-aşa deci / e vorba de discoteci

Dacã vã aduceţi aminte, dragii moşului, luna noiembrie 2010 a fost luna Dozatorului. O lunã tristã în care ni s-a dovedit cã marii învârtitori din mediile româneşti n-au simţul umorului. E nevoie de un loc unde Dozatorul sã fie mereu primul.

Mai mult decât atât, dacã vã aduceţi aminte de când ieşeaţi din casã şi mergeaţi la petreceri de apartament, întotdeauna distracţia era în jurul calculatorului când se punea muzicã penalã şi toatã lumea se hlizea cã cât de ironic e sã asculţi în mod ironic manele sau muzica anilor ’90 sau Paulicã de la Roman.

Nasol invictus (trei)

/nasol funcţioneazã! Eu mi-am fãcut treaba pe partea tehnicã. Tot ce-i mai trebuie – nişte useri activi care sã repereze nasoale, sã le comenteze şi sã stârneascã vâlvã. Vã bãgaţi?

Da, îţi trebuie cont ca sã votezi articolele, da’ asta e doar în scopuri administrative şi nicãieri nu are sã-ţi aparã identitatea pe sait. Emailu’ la fel, se colecteazã numai ca sã îţi recuperezi parola şi poţi furniza fãrã jenã o adresã falsã dacã ştii cã nu eşti uituc.

Nasol invictus (doi)

Nu mai ţineţi cont de ce-am scris mai devreme, am primit o sugestie şi mai amuzantã, anume sã transform /nasol într-un agregator (gen Digg) de articole nasoale. Şi m-am pus pe treabã.

Pân’ atunci voi bucuraţi-vã de tata Wagner.

Un popas mic pentru om

Cronicarii nu vor şti niciodatã de ce începutul lui februarie a fost aşa sec pe Utopia Balcanica. Poate cã Vasile e încã infirm şi-i este silã sã scrie cu un singur membru; poate cã a avut examene de dat, poate cã a avut mult de muncã. Poate toate trei la un loc.

Un lucru va rãmâne însã în buco-analele istoriei: astãzi, zece, se împlineşte o lunã de Cultitudini. Ieri am înfãptuit chiar o ultimã – şi definitivã – schimbare de dizain. Evident, piaza rea nu ne dã pace nici acolo. Promovarea a bãtut spre zero, vajnica redacţie n-a fost binecuvântatã cu timp liber.

Prin urmare nu mã pot lãuda cu cei treij’ de vizitatori unici pe zi, nu mã pot lãuda cu cele cinşpe articole (-aşe, -uţe), nu mã pot lãuda cu locul pulişpe în zelist, de fapt nu mã pot lãuda cu nimic cã râdeţi de mine, de Fritz şi de ceilalţi doi-trei ameţiţi.

Vorba cultã, sãrãcia omului

Acel dreptunghi anunţã faptul cã, urmând unei întârzieri moldovalahe de 2 sãptãmâni, saitul bejuliu al Cultitudinilor (pe care îl gãsiţi aici, cultitudini punct net) este onlain şi funcţioneazã.

Dânsul este copilul meu depedeve tehnic şi grafic. Materia cenuşie care-l alimenteazã va veni de la (momentan) şase tineri scribi de varii sexe, diletanţi sau specialişti, oameni v1.0 sau blogãri pe care i-aţi mai citit, fiecare cu gusturile lui şi cu scriitura lui, mai lejerã sau mai pretenţioasã. Printre cei şase promotori ai produselor culturale obscure se aflã şi unul Vasile, care (în opinia mea neavizatã) îi întrece pi tãţi.

Zugravitatea faptei

Vasilicã (the story!) a murit şi a renãscut pe 11 septembrie, ziua mea! De asemenea, Radu, care-l face pe Vasilicã, este constrâns o vreme sã lucreze în Paint. Dar Mîţa cu î din i rãmâne unicul webcomic autohton fãcut în Paint, iar Radu are voie sã afirme acelaşi lucru despre Vasilicã.

Pe lângã asta, doi flãcãi ambiţioşi au dat drumul la începutul lumii grozavului proiect webcomics punct ro. Pe lângã tentativa de închegare a unei comunitãţi de webcomicãri români, preocuparea lor întâie este traducerea în limba lui Eminescu şi a lui Aurel Felea a unor benzi de referinţã din lumea WC-urilor internaţionale. Voi folosi în continuare acronimul “WC” pentru cã “webcomic” e un cuvânt lung şi complicat, şi pentru cã mã distreazã.