Homeopatul lui Procust

Astãzi am mai dat de un blog frumos de neurolog, curajos, bine documentat şi care ar trebui citit din scoarţã-n scoarţã. Acest articol (care mi-a parvenit prin Sclavii lui doamne-doamne) ar trebui studiat în şcoli şi licee.

Articolul trage un mare semnal de alarmã în legãturã cu sãnãtatea societãţii mioritice şi mã îndeamnã, încã o datã, sã-mi iau tãlpãşiţa în Australia sã trãiesc printre marsupiale într-o deplinã şi liniştitoare lipsã de catedrale mântuitoare-de-neam.

Pe scurt, despre ce (leneşilor, citiţi totuşi textul omului, cã e bun!) e vorba? E vorba despre o mamã care şi-a dus fiica la domn’ doctor. Fiica cu pricina suferea de ameţeli, ţiuieli în urechi şi alte simptome date de dumnezeu ca sã-i alarmeze pe oameni. Foarte bine a fãcut cã şi-a dus fiica la doctor, pentru cã în capul fiicei se afla o tumorã care-i apãsa pe nervi şi dracu ştie ce-i mai fãcea.