Ordinea e invers cronologicã, adicã cea mai proaspãtã intervenţie stã sus şi cea mai veche stã la coadã.

Din lumea nouã despre simfonia a noua a lui Dvořák, care m-a obsedat azi şi pe care v-o recomand din suflet.

Olandezul zburdãtor adicã tata Wagner; între timp am fost sã vãd reprezentaţia la Operã şi nu am regretat nici un momenţel dintr-însa, ba chiar a fost savuros de tot.

Ţara minunilor, the land of choice despre filmul lui Tim Burton.

Falstaff în acte publice, ocazia mea sã laud Opera de stat din Viena.

Tovarãşa la nevoie se cunoaşte, despre “Smuglianka moldovanka”, un cântecel grozav din folclorul de rãzboi al ruşilor.

Iudaeus ex machina, despre klezmer, adicãtelea muzica tradiţionalã a evreilor din Europa.

O tragedie a minţii despre un film dupã Cehov, în regia lui Karen Şahnazarov, directorul Mosfilm adicã un fel de Sulea Spãtarul al industriei cinematograficã. Rusul mi-a promis un interviu şi nu s-a ţinut de cuvânt nici pânã acum deci este un bulangiu şi am sã uit cã mi-a plãcut filmul lui.

Domnişoara Daisy are şofer despre o piesã drãguţã în care o puteţi admira pe Maia, la TES.

Barocul sfinţeşte locul despre cea mai veche operã din lume (am eu ce am cu muzica clasicã), “Euridice” – Jacopo Peri, anno domini una mie şase sute.

Put the lime in the coconut despre Harry Nilsson, prieten apropiat al Bitãlşilor.

Parisul de ieri, parisul de azi despre Thomas Dutronc, fiul lui Jacques Dutronc. Ambii cântã mişto.

Related Posts

1. Ode în litru antic
2. Vorba cultã, sãrãcia omului
3. Oh give me a home where the buffalo rrom

Acel dreptunghi anunţã faptul cã, urmând unei întârzieri moldovalahe de 2 sãptãmâni, saitul bejuliu al Cultitudinilor (pe care îl gãsiţi aici, cultitudini punct net) este onlain şi funcţioneazã.

Dânsul este copilul meu depedeve tehnic şi grafic. Materia cenuşie care-l alimenteazã va veni de la (momentan) şase tineri scribi de varii sexe, diletanţi sau specialişti, oameni v1.0 sau blogãri pe care i-aţi mai citit, fiecare cu gusturile lui şi cu scriitura lui, mai lejerã sau mai pretenţioasã. Printre cei şase promotori ai produselor culturale obscure se aflã şi unul Vasile, care (în opinia mea neavizatã) îi întrece pi tãţi.

Ce va fi acolo? Grosso modo, un jurnal cu recenzii. De carte, muzicã, film şi tot ce ne mai picã în traistã. Şi se cheamã cã-i vorba de “cultitudini” pentru cã vom cãuta sã fim subiectivi, prin urmare sã luãm atitudini. Şi nu ne vom teme sã zicem cã poezia lui Sulicã e de cãcat dacã ea chiar e de cãcat.

Primim cu braţele deschise pre toţi musafirii, aşa cã nu vã sfiiţi sã urlaţi în pagina de discuţii dacã vreţi sã ne recomandaţi un subiect sau sã participaţi la ambiţiosul nostru ghiveci cu câte un articol mãiastru.

Peseu: momentan lucrãm încã în regim de nãscut, crescut şi muls idei, deci fiţi înţelegãtori şi blânzi.

Related Posts

1. Bilanţul slãbiciunilor
2. Prin urmare şi-aşa deci / e vorba de discoteci
3. Când o face plopul opere