Întoarcerea fiului plictisitor

Când termin de oblojit tãlpile, de tras un pui de somn, de bãut un şpriţ cu burta la soare în iubitul detestatul iubitul detestatul iubitul Bucureşti, vã povestesc despre mirabila peripeţie a bosquetardului în fantasticii munţi Apuseni.

Moţul neprins, negustor cinstit

Când colo, ca sã vezi, nu s-a finit concediul. O, ce dor, ce chin, ce jale!, voi fi nevoit sã vã abandonez încã câteva zile ca sã rezolv nişte presante şi urgente drumeţii.

Traseul pe care sunt obligat şi constrâns sã îl urmez: Huedin – Rãchiţele (Boc City) – Padiş – Cetãţile Ponorului – Padiş (bis) – Scãrişoara. Dacã am moţi printre cititori, sã bârâie acum din tulnic sau sã moţãie pentru totdeauna!

Iar dacã tu, muşteriu fidel, ai rude acolo pe linie maternã, sã ştii cã e vorba fãrã echivoc de moţii mã-tii şi sã fii mândru cã te tragi din vânoşii oameni ai pãdurii.