Coşmarul

Vadim tresări şi scoase un ţipăt scurt. Broboane de sudoare i se prelingeau pe la tâmple, poticnindu-se de venele care încă pulsau. Pipăi cu vârful degetelor drapelul de care se dezvelise în somn, să se asigure că totu-i aievea şi că încă e viu. Sărută icoana de pe noptieră – dacul Iisus îl privea dinăuntru cu blândeţe, liniştindu-l. Fornăi de câteva ori din nări şi culcă din nou capul în perna jilavă. Dada, totul fusese doar un vis înfiorător.

Episodul 141: Mîţa îl convinge pe Vadim

Mîţa asta e pentru că Vadim Tudor a revenit pe buzele târgului cu noi peripeţii, care mai de care mai năzdrăvane. Straşnic! Mi-era dor de sloganurile lui optimiste, de verticalitatea lui intimidantă, de iscusinţa cu care stăpâneşte fineţurile logicii, de elocinţa lui, serios.

Şi pentru că postul Prima TV, cel mai penibil post TV din lume (pe bune, v-aţi uitat la el în ultimii ani? ştiu că nu v-aţi uitat fiindcă vă respectaţi măcar puţin; garantez eu pentru el), şi-a mai spălat un pic ruşinea difuzând Naşul şi Naşul 2 la orele la care mă culc eu.

Fiat lux 500

Pornind de la ultima mîţă a lui musiu Bazile, am două lucruri de spus: