Şi începem de la începuturi fin’cã rãdãcinile moldoveneşti ale lui Vasile sunt aparent foarte puternic imprimate în conştiinţa rapsozilor din acea zonã folcloricã. Putem observa lesne cã în conştiinţa aia existã un Vasile arhetipal, hedonist, şpriţar nepereche, un moldo-satir. Sunt mândru cã-s şi eu, mai mult sau mai puţin, un Vasile.

Uite, fetele moldovence se întreabã mãi Vasile, mãi Vasile, oare ce pãmânt te ţine.

Alt basarabean de mare prestanţã, Igor Cuciuc, mã anunţã entuziasmat cã nevastã-mea ar fi nãscut a nuş’câta oarã. Şini-mparti pânea-n douã, ãsta-i domn’ Vasile! Oh shit.

Într-un registru ceva mai freş, valahi şi moldoveni deopotrivã au ţopãit cel puţin o datã în adolescenţã pe DJ Vasile de la Zdob şi Zdub, probabil singura formaţie care-a fãcut peste Prut mai multã treabã decât Gîndul Mîţei. Pânea revine şi ea ca laitmotiv.

Şi încã o moldoveancã, Inga Popa, mã anunţã cã lângã prispa lui Vasile joacã hora de trei zile. Sunt sigur cã-i o regretabilã confuzie, ultima datã când am verificat n-aveam nici prispã, nici ceva ce ar putea fi interpretat ca o prispã.

Şi încã încã o moldoveancã, Natalia Olaru, mã îndeamnã bate toba mãi Vasile cã vine nunu’ mare. Iaca m-au fãcut ãştia şi muzicant de nunţi şi io nu ştiam cã eram “bat” (mold., = beat).

Claudia Oloieru ştie despre Vasilicã cã are ochii verzi, ceea ce este fal(u)s, şi cã bea cu douã pahare, ceea ce este oarecum mai veridic. Cred cã dupã acşient vã daţi seama de unde provine şi dumneaei.

Frate, chiar nu existã alte spaţii geografice unde-s înţeles şi îndrãgit? Pavel Stratan l-a apreciat şi el pe Vasile ca turnãtor şi proprietar de beci. Turnãtor de-ãla bun, adicã de jîn. Şi beci de-ãla bun, adicã cu jîn. Haidi bre Vasile, înfoaie şlangu’ (mold., = furtun).

…şi-a murit Vasile! Uãi, Ada, uãi. Vedeţi? Cum treci în Ardeal, Vasile nu mai e un model.

Pe asta nu v-o mai arãt cã sigur o ştiţi deja şi râdeţi de mine pi la spate.

Cãcat, v-am arãtat-o.

Dincolo, adicã dincolo de tot, în El Salvador, Crooked Stilo au o piesã care se cheamã El Vasile. Cine se pricepe mai bine la spaniola central-americanã de cartier sã-mi zicã şi mie ce-au cu mine chuloşii şi cabronii ãştia.

Probabil şi ei cumpãrau armament de la vreun moldovean care i-a pus în cap.

Related Posts

1. Odin în metru antic
2. Bilanţul slãbiciunilor
3. Linu-i linux şi iarã linux

Aşteptaţi-vã la cel puţin atâta coerenţã!

Related Posts

1. Cãluţii, spaima lu’ Nuţi
2. Ein Mann, ein ort
3. Regal cu zero

Cu durere în suflet vã anunţ cã mulţumesc tuturor celor care mi-au adresat urãri calde şi sincere pã feisbuc (70 de inşi şi nici n-a venit prânzul, oau!), la telefon, pã poşta electronicã şi aşa mai departe: cititori, urmãritori, fani, fane, Fane* şi alţii şi altele. Curând se cere sã bem o bere toţi împreunã, sã ducem o viaţã bunã (©).

*nu m-a felicitat încã nici un Fane. Aştept.

Mã duc sã mã îmbãt şi sã fiu trist cã sunt încã foarte tânãr, dar nu atât de tânãr ca mai devreme. Sed fugit interea fugit irreparabile tempus, dupã cum ne-ar fi amintit, ancestralã ca un bocet, racheta inegalabilului Cãlin.

Related Posts

1. Interludiu: Mîţa şi Google Translate
2. Interludiu: Un interludiu, nimic mai mult
3. Interludiu festiv cu concurs: Ce e realitatea?

OK, aţi ghicit. Vasile.

Acum urmãriţi acest cãluţ adorabil care-a fost mai demult pe Românika.

Related Posts

1. Cine-a furat ieri un ou, azi joacã la cazinou
2. China a pus cârciuma-n drum
3. Şi zurgãlãii-i zuruie crunţi

Na cã acu-s bãtrân!

Trei oameni m-au ilustrat iar provocarea rãmâne încã în picioare. Nu zic care capodoperã a cui e (deşi sunt convins cã un ochi antrenat va ghici un Kandinski sau un Miró), cã poate vã pun mai încolo sã votaţi pe cine cinstesc cu acea bere.

Unu.

Doi.

Trei.

Related Posts

1. Infraroşu în faţa ochilor
2. Verdeaţã-n faţã (guest post)
3. Ne luãm lumea-n cap

Ordinea e invers cronologicã, adicã cea mai proaspãtã intervenţie stã sus şi cea mai veche stã la coadã.

Din lumea nouã despre simfonia a noua a lui Dvořák, care m-a obsedat azi şi pe care v-o recomand din suflet.

Olandezul zburdãtor adicã tata Wagner; între timp am fost sã vãd reprezentaţia la Operã şi nu am regretat nici un momenţel dintr-însa, ba chiar a fost savuros de tot.

Ţara minunilor, the land of choice despre filmul lui Tim Burton.

Falstaff în acte publice, ocazia mea sã laud Opera de stat din Viena.

Tovarãşa la nevoie se cunoaşte, despre “Smuglianka moldovanka”, un cântecel grozav din folclorul de rãzboi al ruşilor.

Iudaeus ex machina, despre klezmer, adicãtelea muzica tradiţionalã a evreilor din Europa.

O tragedie a minţii despre un film dupã Cehov, în regia lui Karen Şahnazarov, directorul Mosfilm adicã un fel de Sulea Spãtarul al industriei cinematograficã. Rusul mi-a promis un interviu şi nu s-a ţinut de cuvânt nici pânã acum deci este un bulangiu şi am sã uit cã mi-a plãcut filmul lui.

Domnişoara Daisy are şofer despre o piesã drãguţã în care o puteţi admira pe Maia, la TES.

Barocul sfinţeşte locul despre cea mai veche operã din lume (am eu ce am cu muzica clasicã), “Euridice” – Jacopo Peri, anno domini una mie şase sute.

Put the lime in the coconut despre Harry Nilsson, prieten apropiat al Bitãlşilor.

Parisul de ieri, parisul de azi despre Thomas Dutronc, fiul lui Jacques Dutronc. Ambii cântã mişto.

Related Posts

1. Ode în litru antic
2. Vorba cultã, sãrãcia omului
3. Oh give me a home where the buffalo rrom

Amicul Octav m-a cinstit cu acest portret (mulţumesc, maestre). De asemenea, mi-a adus aminte de unul din preferaţii mei, fir-ar ţãrâna uşoarã sã-i fie.

Related Posts

1. Episodul douãzeci: Mîţa despre biserica ortodoxã
2. Episodul 179: Mîţa şi sfârşitul lumii
3. Episodul 198: Iisus învaţã despre ochiul interior