Episodul 218: Mîţa şi Iisus sunt sãnãtoşi

A fost 11 a 11-a 2011, ora unşpe şi unşpe minute, şi nu s-a întâmplat nimic super ieşit din comun, atâta tot cã m-am gândit puţin la fotbal. Deh, unşpe. Eu nu sunt microbist deloc dar, când e cazul, ţin cu Vasluiul pentru cã e Vasluiul.

Lume, când o sã-ţi profeţesc eu sfârşitul sã nu fii afurisitã şi sã te sfârşeşti mãcar un pic ok?

P.S. Cineva (eu fac doar chestii legale) a gãsit pe torenţi un best of Nelu Vlad & Azur în format .flac, mamã ştii cum se aude? Zici cã locuiesc în Brãila acu’ douãj’ de ani.

Verdict: cramã

Brusc nu mai înţeleg de ce unii oameni dau bani la blogãri pentru advertoriale.

(P.S. Agenţiilor, de ‘jde ani vã pupaţi între voi în cur pentru reclame rãsuflate cu rom tricolor pe care nu le ţine nici dracu minte şi ciocolata aia oricum e naşpa. Dacã nu-i daţi acestui om un premiu, orice premiu, nu mai avem ce discuta.)

In christmo merritas

Deci da, mericlizmãs din nou! Moş crãcilã trecu ieri şi prin hornul de la centrala mea, dupã cum era de aşteptat, cu o pâine, o sticlã de vin şi o porţie de mântuire.

Concurs: Cîştigã un vin, o pâine şi mântuirea sufletului!

Chiar despre asta e vorba. Mîţa şi Utopia Balcanica te invitã sã-l salvezi pe Vasile (adicã pe mine) de la flãcãrile Gheenei. Pentru cã eşti un musafir fidel şi ştii cam ce se învârte în mintea mea.

Tot ce trebuie matale, cititorul, sã faci este sã scrii într-un comentariu la acest articol de ce crezi cã Vasile NU ar trebui sã ajungã în iad.

Ceaiu’şescu n-a murit

Cãrtureşti. Anno domini do’mi’nouã. Hoţie la drumul mare, demnã de pistolarul Gogu. Acolo s-a rãsturnat cãruţa cu snobi, cãrora li se vinde un vin de cãcat la preţuri de-la-milion-în-sus, deşi respectiva poşircã n-are nici mãcar un DOC amãrât pe etichetã. Adicãtelea-i “vin superior” (VS), carele se vinde în Cora cu nouãj’ de mii indiferent cã-i din Patagonia sau de la Bordeaux.

De asemenea, domniile lor cer zdrãngãlioane de lei pe ceainice şi ceşcuţe pe care eBay-ul le scoate la ivealã cu zece dolari bucata.