Utopia Balcanica

C-aşa e-n túnis


în vis
eram la tunis
în smochine şi-n curmale
soarele roz fierbea zahăr moale
şi ca o floare de cais
făcea petale

mă întreb
dacă aşa o fi peste tot în maghreb
şi-n celelalte moşii ale franţei
sau dacă-s eu victima circumstanţei

un lucru e cert
dac-aş întreba un expert
sau dac-aş căuta pagina
cu cartagina
într-un manual de istorie universală
aş scoate la lumină
tot o smochină
respectiv o curmală

Asta scriam mai demult pe un şerveţel într-o maşină puturoasă de teren pe o dună de nisip la graniţa cu Algeria (vă plac indicaţiile mele precise?), vrăjit de efectul curmalei tunisiene asupra digestiei mele, a cărei lentoare este proverbială.

Când am ajuns în 2009 în Tunisia, foarte prost pus la punct cu documentarea, eram convins că-i una din cele mai progresiste ţări africane. În puii mei, nu puteam să le ştiu pe toate dinainte. Mi-am dat ulterior seama, stând de vorbă cu o sumedenie de localnici rânjitori, că iubitul părinte ben Ali era iubit mai mult cu de-a sila şi că abuzurile şi cenzura erau la ordinea zilei. Uite, şi reporterii fără frontiere zic că nu era cel mai bun loc de unde să intri să scrii prostii pe interneţi.

Am putut constata şi spiritul neîmblânzit al urmaşilor lu’ Hasdrubal Barca. Evident, cu ocazia unui meci de fotbal. Musulmani şi nemusulmani deopotrivă au dat iama în contrabanda cu alcool, s-au cherchelit bine şi au tropăit de-a lungul bulevardelor cu claxoane, urale, hăulituri, steaguri, petarde şi alte căcaturi deranjante, dar entuziaste, sincere şi atât de tinereşti.

Frăţică, ăştia ştiu să facă scandal în mod spontan, mi-am zis eu monologând pă dinăuntru. Ăştia nu umblă cu dansul pinguinului la guvern şi alte ritualuri de chemat moartea să te caute pe-acasă.

Şi când te gândeşti că noi suntem ţară liberă, ba chiar cu mai mult de un singur fel de bere şi mai mult de un singur fel de magazine cu bere..

Ajung la întrebarea pe care a pus-o şi Mîţa. Oare e bine că l-au dat băieţii jos pe ben Ali chiar acum? Oare e Tunisia pregătită să-şi asume o democraţie funcţională chiar acum?

OK, ben Ali era un rău şi-un nasol şi făcea măgării. Dar tot ben Ali era un factor de rezistenţă împotriva fanatismului religios care, după cum poate aţi mai auzit şoptindu-se pe undeva cu discreţie, mijeşte timid în lumea arabă. Şi să nu uităm că-i vorba de Africa aici iar în Africa bântuie holera, tifosul, ciuma, lepra, ciulepra şi altele. Din punctul ăsta de vedere Tunisia stătea chiar binişor.

Cu ocazia asta, Europo, te rog pe tine, că eşti continentul meu preferat după Australia: în pula calului, dacă tot l-ai lăsat pe ăla să tiranizeze boboru’ douăj’ de ani şi ţi-ai făcut hotelurile şi făbricile acolo, ai şi tu grijă cum se aşază lucrurile acum că l-au prăvălit de pe tron. Adoptă democraţia tunisiană. Dă-i să sugă, cum s-ar zice într-un limbaj deloc trivial despre un copil de ţâţă. Ştim cu toţii cum e cu democraţiile incipiente, riscă să se ducă de-a dura când apare unul cu o măciucă.

Dacă democraţia creşte bine în Tunisia, mişto, îi dăm un bobârnac şi lu’ Gaddafi că e alături. Tadaam! Petrol instant. Dacă nu creşte bine însă, ai belit carasu’ Europo, o să avem o bombă şi sub buca cealaltă.

Nu vreau să curm entuziasmul nimănui bre, ieei, a fost revoluţie şi o ţară a scăpat de sub un jug, ieei, da’ ar fi păcat ca o ţară care a abolit sclavagismul înaintea României să se trezească cu sharia pe post de constituţie.

înaintea României.

Propagă această propagandă!

Vasile

Vasile e căpetenia internaţională a bărboşilor (şi a acestui sait). Are multe preocupări, cel puţin în comparaţie cu oamenii care n-au.

Abonează-te

Scriu aici din an în paşti. Acum poţi primi o notificare prin email din an în paşti!
 

Contact

vasile (a rond) utopiabalcanica punct net