Utopia Balcanica

Coasta de huzur

Nu ştiu alţii ce sunt…

…dar eu eram unul dintre bărboşii care campau la Doi Mai. Dar la Doi Mai poposeşte din ce în ce mai multă lume, mâncarea e fix de două ori mai scumpă ca acu’ cinci ani iar proteveul a profanat plăjuţa de la Golf cu o şuşă cu bidoane de sifilis à la Gina Pistol.

Şi, colac peste pupăză, s-a închis nudibarul, adică acea unică bodegă de pe litoralul autohton faţă de care aveam un profund ataşament spiritual.

Acolo beam cafea la ibric şi ţuică slabă din sticle de Polar cu nisip pe fund, alături de pescarii cei bronzaţi, ridaţi şi hemingwayeni cari erau pe-acolo şi spuneau poveşti cu cum au învins ei în luptă dreaptă hamsia care a pus capăt tuturor hamsiilor.

Prin urmare, acum vreo zece zile am purces într-un Cielo roşu cu număr oltenesc (îi lipseau doar coarnele pe capotă), pe ritmuri de Smokie, spre un loc care va mai fi sălbatic şi gol câţiva ani de zile, căruia îi vom spune Arizona pentru a păstra misterul.

Deşi cu siguranţă ştiţi unde e, astfel încât veţi merge şi voi acolo, vă veţi aduce prietenii, ei vor aduce – cu sau fără concursul vostru – multă lume zgomotoasă şi râgâitoare iar poimâine Arizona va fi noul Vadu care este noua Vamă Veche.


Când nisipul este ud
pescăruşii se aud.

Arizona e amplă, frate. Cât vezi cu ochii. Spre sud se întind doar marea şi câmpul (şi-o mică şi pitorească dună de nisip) şi spre nord doar marea şi o faleză înaltă care stă să cadă. În mijloc tronează un camping comunist care zici că-i scos din Tropico (pentru cine nu s-a jucat Tropico: care zici că-i scos din Cuba şi ţinut douăj’ de ani la soare).

Alături se găsesc următoarele: bălării, o baltă plină de stuf, bălării, mai multe bălării şi-un copac mort care-i doldora de cuiburi de cormorani.


Păsărica călătoare
stă cu ouăle la soare.

În contextul acestei întinderi de natură virginală am avut, care va să zică, şi o experienţă schimbătoare de viaţă în momentul în care, foarte foarte mahmur fiind, am ieşit din cort sufocându-mă şi am petrecut vreo trei ore în poziţie de lotus pe un bolovan, contemplând răsăritul cu Take your place on the great mandala as it moves through your brief moment in time în căşti şi sfânta duhoare de algă putrefactă în părul din nas.

Apoi mi-am revenit şi m-am dus să împung un hoit de delfin cu un băţ. Am specificat că era acolo şi un hoit de delfin? Nu cred că se putea o concluzie mai adâncă pentru acea dimineaţă migrenoasă care răcnea filosofie din toţi rărunchii.

Dup-aia s-a ridicat şi domnia sa astrul solar şi a mângâiat cu afecţiune toracele păros prin care sforăiam a doua rundă de somn pe rogojină. Căci soarele te prăjeşte acolo toată ziua. Ferice de mine că-s negru din fabrică şi nu am pus în viaţa mea pe piele mehlem de-ăla unsuros cu Aloe Vera, Nuevera Aţigreşit Numărul şi alte chimicalii puturoase.

Nu domn’le, pielea mea goală are mai multe coaie decât o prăpădită de rază ultraviolentă şi-i place să steie goală…


Bine că-ntr-un loc sau altu-s
plăji care nu ştiu de Malthus.

…asta până seara. Că se mai lasă şi seara în Arizona iar ţânţarii nu sunt ţânţari ci mutanţi d-ăia ca-n Deltă, care când şpreiezi cu Autan îşi cheamă toţi prietenii să tragă pe nas şi să ţiuie Infected Mushroom dându-ţi malarie.

Aşa că am sculat noi, oropsiţi ai sorţii şi-am făcut un rug fumăcios din vreascuri de plop să-i punem pe fugă, apoi am pus şi de-un grătar pantagruelic cu şaşlîc şi chiufté (precum strămoşii noştri homo sexi neanderthalensis făceau fără îndoială), ne-am şpriţuit bine cu căpşunică şi am luat toate paragrafele astea de la capăt odată cu primul răget al mândrului măgar care vesteşte zorile în Arizona.

Ce mişto e Arizona noastră de la malul mării.


Cărnuri multe stau pe gril,
care astfel e util.


Cei trei crăişori din est
dei laic tu dă bi dă best.

Iar când săptămâna fu gata, am oprit totuşi câteva zile la Doi Mai să mănânce şi burta mea nişte rapane.


Şi-am încălecat pe-o tablă
şi-am spus: protégez le sable.

Propagă această propagandă!

Vasile

Vasile e căpetenia internaţională a bărboşilor (şi a acestui sait). Are multe preocupări, cel puţin în comparaţie cu oamenii care n-au.

camaramotului.ro

Abonează-te

Scriu aici din an în paşti. Acum poţi primi o notificare prin email din an în paşti!
 

Contact

vasile (a rond) utopiabalcanica punct net