VasileNu e un secret că panaramele sunt vedetele toamnei, dar unde le putem surprinde într-un oraş atât de plat precum Bucureştiul? De la relicvele distopiei socialiste până la turnurile Babel din sticlă şi oţel ale noii ere corporatiste, capitala ţării e împânzită de locuri unde băştinaşi şi turişti deopotrivă îşi pot şopti, plini de uimire: duamne, ce panaramă incredibilă!
Turnul de apă din Pantelimon
Dotat în 2012 cu o platformă de unde poţi savura în weekenduri panarama asupra Postăvăriei şi a cvartalului industrial Pantelimon-Morarilor, vechiul turn de apă devenit spaţiu expoziţional a apărut chiar şi pe eticheta berii dedicate cartierului.
Poate că nu e cea mai amplă panaramă din Bucureşti, dar e cu siguranţă o panaramă cu surprize, mulţumită artiştilor urbani care şi-au lăsa amprenta asupra acoperişurilor dimprejur. Şi dacă bei bere Pantelimon, n-o combina cu panarama – sunt totuşi 28 de metri între tine şi sol.
Turnul paraşutiştilor din Parcul 23 August
Înalt de peste 80 de metri şi construit din beton armat, îndrăgitul turn în alb şi roşu oferă încă din anii 50 o panaramă superbă asupra stadionului, a parcului şi a minunatelor vile din Vatra Luminoasă.
Din păcate, nici măcar cei care vin cu paraşuta nu se mai pot bucura de panaramă pentru că turnul e închis de prin 2010. Deşi a fost verificat din punct de vedere structural, deci n-ar trebui să ne temem că panarama e instabilă, Primăria a insistat în ultimii 4 ani să îl demoleze pentru a face loc unei uriaşe săli polivalente, alta decât sala polivalentă uriaşă care se construieşte de ani de zile în locul patinoarului.
Foişorul de Foc
Înalt de 42 de metri şi construit la scurt timp după demolarea Turnului Colţei, acesta le oferea cândva pompierilor o panaramă peste mahalaua Mătăsarilor, a lui Popa Nan sau a Silvestrului. Astăzi funcţionează însă doar ca muzeu, şi ăla rareori deschis vizitatorilor. Vestea bună e că Foişorul de Foc ar putea să renască foarte curând ca obiectiv turistic, urmând să fie reabilitat şi modernizat de către IGSU cu fonduri europene.
Atunci, poate, balcoanele bătrâne ale Foişorului ne vor oferi din nou panaramele generoase de odinioară.
Sky Tower Floreasca
În orice oraş serios, chiar şi Ruse sau Iaşi, clădirile înalte găzduiesc câte un restaurant fancy-shmancy pentru iubitorii panaramelor spectaculoase.
Mai impunător chiar şi decât falusul de aur din 13 Septembrie, cilindrul corporatist de 37 de etaje din Floreasca nu putea lipsi de pe lista locurilor care împerechează panarama cu pappardellele şi papanaşii.
Se cheamă Nor şi aparţine unui lanţ mai mare, ceea ce înseamnă (probabil) că mâncarea nu e prea-prea dar panarama e foarte-foarte. Mănânci, te uiţi în jur la splendidul Bucureşti, poate chiar şi la panarama oraşului vecin Voluntari, şi plângi: ce panaramă ameţitoare!
Mausoleul din Parcul Carol
Nu-i de mirare că biserica ortodoxă pusese iniţial ochii pe parcul Carol pentru ridicarea noii catedrale. Înalţii prelaţi au avut dintotdeauna o puternică predilecţie pentru panarame. Gândeşte-te doar ce panaramă grozavă au acolo, la Patriarhie.
Dacă te trece un fior când urci treptele din Carol, cu siguranţă e fiindcă împarţi panarama cu mii de soldaţi necunoscuţi – a căror memorie o cinsteşte impunătorul mausoleu placat cu granit roşu, construit în anii ’50.
Balconul Casei Poporului
Am mai spus-o: adânc în sinea mea, nu cred că oraşul ăsta se va face bine decât atunci când monstruozitatea comunistă care l-a mutilat va fi demolată, bucăţică cu bucăţică.
Asta nu înseamnă că nu ne putem bucura, fie şi cu un ochi critic, de panarama asupra Bulevardului Unirii (sau “Victoria Socialismului”, ca să fim în ton), cu blocurile-mamut ale ultimilor ani de comunism şi fântânile grandioase, rupte parcă din Astana sau Phenian. E o panaramă istorică, până la urmă.
Pentru grupuri de peste 6 persoane, Parlamentul României oferă un tur numit Panarama oraşului, care include acces cu liftul pe terasa Casei Poporului. Cine ştie, poate prinzi panarama aia bună, când e târg de Crăciun sau Paşti!
Cantina Spitalului Universitar
Etajul 14 al masivei instituţii de la Eroilor găzduieşte o cantină pe care nu ţi-o recomand – pentru că nu se mănâncă fenomenal, fiind o cantină, dar mai ales pentru că spitalele nu-s genul ăla de loc unde să vii să te tragi în poze cu panarama, oricât ar fi ea de interesantă.
Dacă, totuşi, n-ai încotro şi ajungi acolo ca pacient, medic sau ucenic de liftier, nu vei regreta panaramele superbe ale Facultăţii de Medicină.
