Îhîm, cam asta-i vestea: Balkanik Festival nr. 9, sub turnul de apă, între 9 şi 11 septembrie. Nu ştiu cum s-a nimerit, nu ştiu cum s-a potrivit dar o să ne veselim.
Rubrica: Life
Ce vrăji a mai făcut Marcela (la Polovnik, în 2 Mai)? Noi aventuri cu mujadara, chimichurri şi o planetă de bulz
Acu' voi înşira cu ce ne-a aşteptat vara asta - de-a lungul a vreo patru zile - cea mai curajoasă bucătărie din 2 Mai. Nu te aştepta la o ordine anume, că nu-i nici clasament, nici cronologie.
Nu te schimba prea repede, Mangalia: şuberec şi cafeluţă, plăcintă, soare şi dondurmă
Piaţeta paşnică de sub mozaicul lui Perahim e tot acolo. Bloculeţele cu obloane sunt tot acolo. Florile de rodiu şi turbanele împietrite la fel, amintiri ale vremurilor dinainte, când Mangalia era un capăt de lume al...
Cod roşu de băcănie nepaleză pe Ştefan cel Mare: Kirana Pasal
Taman când mă gândeam la ce-or mai face colţunaşii lui Aditi, zbing zbong, o notificare pe ceas. Un mail care mă invită la deschiderea oficială a unei băcănii nepaleze, Kirana Pasal.
Cronici cinstite: Bistro Lanka pe Traian, kottu roti şi tom yum (Lanka vine de la Sri: curry, cocos, nostalgii)
Stai, Lanka vine de la Sri Lanka? Cât de interesant! Sigur vine de la Sri Lanka, că n-o veni de la Paul Anka. Convoc dârlăii şi dârletele, ne suim în mystery machine şi aterizăm pe Traian 147, între Hala Traian a...
Cronici cinstite de tabletă grafică: XPPen Deco L
Dragi prieteni amatori şi profesionişti, dar mai ales totalmente începători, pentru că doar vouă sunt calificat să vă dau sfaturi, am primit încă o tabletă grafică de la prietenii noştri XPPen. Se cheamă Deco L şi e...
Drob, diorame, acuarele şi ardei: un weekend balcanic pă Veliko Tîrnovo
E încă aprilie şi vremea se schimbă din sfert în sfert, dar n-am mai ieşit de mult din Bucureşti. Hai până la Veliko (toată lumea îi zice Veliko deşi ar trebui să-i zică Tîrnovo, csf), să mai pună vasile nişte mâncare...
Am degustat al doilea meu whisky indian şi e mai hare krişna decât primul
Acesta este un scurt articol despre un trăscău, care mai şi include o trimitere făţişă la un magazin online de trăscău. Nu-l citi dacă eşti minor.
Am foto-recenzat vietăţile din Parcul Sticlăriei într-o zi okeiuţă de primăvară
Mamă, câte vietăţi sunt azi în parc la Sticlărie, aicişa în coasta Pantelimonului. Trebuie să ţi le arăt şi ţie, imortalizate de o săpunieră cu zoom pe care am cumpărat-o special ca să fac poze neclare cu animale aflate...
În pădure la Cernica, la ceas de primăvară
Taman la pădure mă gândeam când mă sună gagiii. - Hai, vasile, până la pădure că am auzit că a ieşit leurda. Aşa că am luat în ghiozdan un bidon de cico nesănătos şi am dat o raită spontană prin pădurea Cernica.
Metal, acordeoane, tango, eurovizioane. Am vorbit cu E-an-na (acum o lună, dar azi chiar am apăsat publish)
Înainte de vremurile astea tulburi, părea că marea noastră grijă de anul ăsta o să fie Eurovisionul - şi marea noastră tristeţe a fost că preferata publicului, E-An-Na, a fost uşuită de juriu la selecţia naţională de pe...
Am mâncat un kebab în curtea şcolii. Vis bifat
Adesea, când văd că vine în oraş un festival turcesc, nu mă încumet. Nu pentru că nu-mi plac kebabii, duamnefereşte, ci pentru că mă descurajează înghesuiala şi cozile. Târgurile astea se întâmplă ba în IOR, ba la...
Am vorbit cu Ira din Kyiv despre cântece, pisici, libertate şi viaţă sub asediu
Încerc să mă dez-buimăcesc. Primăvara s-a amânat şi la câteva sute de kilometri de noi cad rachete. Caut, ca tot omul, să dau o mână de ajutor, dar mă simt mai mic şi mai inutil decât vreodată până acum, şi cred că şi...
Un nou mister în cartier: izvorul termal de la Sticlărie. Ipoteze şi clipoceli
Un izvor cu apă termală, zici? Fierbinte chiar, conform lui Vasile care a băgat laba în ea adineauri? În Pantelimon, la nici zece metri sub nivelul cartierului? Ceva miroase peştos, mi-am spus, încercând din răsputeri...
10 povestioare din 2021 cu locuri şi gusturi (care n-au încăput pe blog la vremea lor)
2021 n-a fost un an glorios. De fapt, cred că singura mea realizare de anul trecut a fost că m-am tuns. Nici măcar asta nu mi-a ieşit. Voiam să par mai dur, ca gealaţii din Narcos, dar în loc de teroare am obţinut doar...
Aperitiv cu flashback muzical şi un platou de Sarmale Reci (maturate 26 de ani)
1995. Prima zi de şcoală. Simt în oase că o să primesc un ou Kinder. Nici măcar n-au să mă capseze maidanezii din capul străzii, pentru că şcoala e la mama huciului, în Romană, şi mergem cu maşina. Sunt en-tu-zi-ast.