Aud că a fost 11 septembrie, singura zi din an în care nu mi se urăşte, ci mi se urează. Printre altele, mi s-a urat această bijuterie melopeică pe care mă simt constrâns a o împărţi cu voi fiindcă-i atât de de aur încât mâine au s-o exploateze canadienii.
Şi pentru că happy birthday şi vouă, când v-o veni rândul la îmbătrânit. Turbofolk style.
Ca în fiecare an, în primul weekend din august suntem aşteptaţi la Mera, satul de lângă Cluuuj, din Kalotaszeg / Ţara Călatei, cunoscut pentru bivoli şi muzică.
Dacă ziua e perfect acceptabil social să dăm din buric pe bouzouki, noaptea e pentru wave-uri şi postpunkăreală.
Vara asta ne-a făcut pe toţi să plângem după frunziş şi umbră, aşa că nu pot decât să mă bucur că a 8-a ediţie a Festivalului Stradă Armenească are loc şi anul ăsta în Grădina Botanică Dimitrie Brândză.
ptămânile astea mi-am băgat picioarele, m-am dus în munţi să beau Zlatý Bažant şi să mă tem de urs, n-am mai pus nimica pe blog. Dar am încredere în tine că eşti un om informat şi ai aflat deja că între 6 şi 8...
Vasile
Ti s-a urat bine, multumim de impartasit (era sa-mi scape impartasanie). Multi ani in care sa dai in fiecare zi peste internetz calitatea aur!
E superba, dar te superi daca n-am putut-o asculta pana la sfarsit? :P
la mulţi ani, băi Bin Laden!
Nici coveru’ (sau cum ii zice in manele-biz) lui Salam nu e mai prejos: http://www.youtube.com/watch?v=s3Vuja5Nr40
La multi ani, sa traiesti si sa nu cumva sa desfiintezi blogu’!
Heapi bărdei, neffew!
Vă mulţulumesc din suflet tuturora!
… și tradiționalul “La mulți ani!”