Vasile
N-am fost niciodată mare fan Star Wars. Sau al vreunei alte epopei cosmice. Poate fiindcă am citit prea multă wikipedia şi mi se par mai plauzibili balaurii din Game of Thrones decât că omenirea ar putea vreodată călări între stele ca pe autostradă. Serios, ştiţi cât de mari sunt distanţele alea? Niciodată-niciodată. Pe bune. Dacă reuşeşte cineva peste 3000 de ani să poarte războaie de-a curmezişul galaxiei, ar putea să călătorească şi în timp până încoace, ca să-mi zică mie cuţu. Atunci eu nu voi mai publica afirmaţia asta. Au trecut cinci minute. N-a venit nimeni. Q.e.d.
Exagerez; nu de-aia nu-s fan Star Wars. Pur şi simplu nu-mi place aşa cum altora nu le place, să zicem, sparanghelul. E o legumă ineptă, plină de personaje ridicole, care n-a ştiut să se oprească după trei episoade dar se ia (şi e luată) foarte în serios şi nu-i înţelegi succesul. Sparanghelului.
OK, m-au distrat Star Warsurile vechi, dar poate fiindcă le-am văzut la cinema în anii ’90, când eram un ţânc cu muci. Poate mi-ar plăcea şi azi, dar nu cât să-mi cumpăr un afiş. Pe alea noi n-am reuşit să le văd vreodată până la capăt, şi nici nu voi încerca să mă uit la ultimul pentru că am 174 lucruri mai bune de făcut seara.
But wait!
Oricât aş fi de neprieten al seriei, recomand oricui să se iniţieze câtuşi de puţin în Star Wars ca să se bucure de cele 2 capodopere pe care acest univers fictiv le-a născut, totuşi, întru îmbogăţirea culturii mondiale.
Una – Star Wars Holiday Special, în care Chewbacca şi Han Solo trebuie să salveze crăciunul (mă rog, “Life Day”) de Darth Vader şi să se întoarcă pe planeta Wookie să petreacă cu familia tâmpită de blănoşi a lui Chewbacca.
https://www.youtube.com/watch?v=Z4CtXcjib4o
Şi a doua – Spaceballs. Mel Brooks. Glume cu penisuri. Use the Schwartz!
https://www.youtube.com/watch?v=42uAXEiJ31U