VasileDacă tot ne învârtim în domeniul funerar – uite, despre treaba asta e vorba. Nu-mi place să fiu rău da’ uneori îmi place să fiu rău. Şi mă amuză situaţia.
Sau am ratat eu ceva? Atoatevăzătorul şi -ştiutorul doamne-doamne al ortodoxiei chiar nu e mereu atent când moare cineva şi-şi dă seama în funcţie de slujbă dacă respectivul şi-a pus capăt zilelor sau a alunecat pe-o coajă de banană?
Să înțeleg că Necrovision e un festival…
*puts on glasses*
Underground
Fix aşa!
Mă rog, pentru cine nu preferă varianta cremaţionistă.
Oldie but goldie: este festival de belit pula la cal. Ca sa ajungi la festival, trebuie sa castigi un concurs. La concurs se intra cu examen. Ba dum tsssss
@M0rgan pentru acel examen nu există o preselecţie?
cel mai probabil Patriarhia (de ce nu si Matriarhia??) au activat agentul secret Zamolxe ca sa rezolve acest caz: daca e cazul sau nu sa ii faca Malinei slujbe, festanii si pomeni & the rest…
P.S. Se poate face un episod “Mitza inventeaza Matriarhia” ? :))
Dacă ţine mai puţin, slujba pentru sinucigaşi va fi o uşurare pentru audiotoriu. Nici nu ştiam că slujbele se fac cu sobor de preoţi la voi. La noi ajunge unul singur, chiar şi la ortodocşi. Probabil aveţi prea mulţi.
Eu am văzut pe-aici cîte un popă şi un diacon pentru backing vocals. Acu’ dacă aşa e la oraş, poate în satele alea uitate de lume populaţia de popi (popi-pulaţia?) cred că a scăpat de sub control şi nu mai umblă decît în soboare.
Dragule, eşti fenomenal!
Te iubesc pentru cât mă amuză mâţa ta! Şi dacă vrei să ţii cont de părerea mea, pornind de la ideea apriorică a lui Iisus = Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat care s-a întrupat în carne, atunci am eu un sentiment că şi el citindu-te se amuză. Dumnezeu are simţul umorului!
La sate e de obicei câte unul de fiecare religie. Dar am citit în articol că i s-a refuzat familiei slujba obişnuită, fiind înlocuită cu o slujbă “pe scurt”, cu un singur preot. De unde am dedus că slujbele obişnuite sunt cu mai mulţi. Perfect logic, nu? Dacă sudiştii îşi fac trei cruci când trec pe lângă o biserică, n-ar fi ceva ieşit din comun să se îngroape cu sobor de popi (cuvântul ăsta, sobor, mă face să mă gândesc relativ des la o formaţie de black metal formată din popi).
E o expresie rămasă de la primii anglicani ajunşi în ţările române. Vedeau slujbe cu cîte zece popi şi ziceau blazaţi – îh, this is so BOR.