Mai ieri a fost din nou o nuntă din aia mişto în partea umbroasă a cartierului. Mai discretă decât când au scos (acum doi ani?) mese şi corturi pe linia lui 133 şi treceam cu autobuzul printre nuntaşi, da’ muzica de la nuntă a fost tot clasa-ntâi.
Sunt zile când iubesc oraşul ăsta: când nu-i pic de trafic, miroase a grătar şi, reverberând în aer, muzica, muzica!


