Utopia Balcanica

Singurul harakiri pe care l-aş comite ar fi din cauza acestor “cremwurşti”

Am un instinct de conservare fenomenal. Mi-e frică să mă sui pe scăunel ca să schimb becul, darămite să duc la îndeplinire o sinucidere ritualică precum samuraii din vechime. Vă pot garanta că seppuku e la coada listei de chestii pe care vreau să le încerc. Nu, merci, aş prefera ca aceşti ficaţi să nu fie înţepaţi de o sabie în viitorul apropiat.

Sunt foarte puţine situaţii în care aş lua în calcul să mă eviscerez singur cu un wakizashi.

De exemplu, dacă aş fi şef la Cris-Tim şi tocmai aş fi făcut o mega campanie despre cât de pur şi fără aditivi e mezelul meu, iar omul meu de social media mi-ar arăta, mândru nevoie mare, chestia asta:

“Mmm. [înghite cu noduri] Ce delicios. E acest.”
Sau chestia asta:

Hotentotule!, aş urla, făcându-mă roşu şi aruncând în angajatul meu cu un capsator. “Cremwurşti”?!?

Ce-s ăia cre-mw-urşti, sichimea neisprăvită?

L-aş lua de o ureche şi i-aş explica, părinteşte: singurul cuvânt al limbii române care denotă ceea ce americanii numesc un frankfurter sau un wiener este crenvurst (sau crenvurşt), cu pluralul crenvurşti.

Cu n, de la kren, care e cuvântul pan-est-european pentru hrean, fiindcă austriecii, neavând nici o colonie bogată în muştar, erau nevoiţi să bea Stroh şi să mănânce cârnaţii cu hrean.

Nu cu m. Singurul argument în favoarea lui m e o etimologie populară tâmpită. Cine a mai văzut cârnat cremos? Singurul cârnat cremos e lebărul, căruia îi zicem lebăr pentru că e făcut din ficaţi. La dracu, nu există nici un corector în tot procesul de fabricaţie al acestor postări hazlii şi virale?

Dar… şefu…, ar bâigui angajatul meu. Noi aşa le zicem dintotdeauna!

Şi mi-ar arăta ambalajul cârnaţilor cu pricina, livrat de ani de zile, în mii de exemplare, miilor de consumatori de crenvurşti din România şi de pretutindeni.

Atunci, ridicându-mă solemn de pe fotoliul meu directorial care se învârte, i-aş cere secretarei să se ducă să-mi procure un paloş, ca să pot să-mi pun capăt zilelor prin perforare, salvând onoarea unei întregi dinastii de cârnaţi.

Dar presupun că atunci m-ar salva avocatul firmei, care ar da buzna în ultima clipă şi mi-ar explica de ce e în avantajul nostru să scriem pe etichetă “cremwurşti”, pentru că altfel ar trebui să îndeplinim nu ştiu ce standarde europene de crenvurşt şi n-am mai putea să băgăm în el uraniu sărăcit şi şpan de la fabrica de mobilă. Presupun.

Ah, păi zi aşa!

LE: şi Caroli vând “cremwurşti”. Meda, Ifantis, Angst şi Mega Image vând crenvurşti.

ecouri

Vasile

Vasile e căpetenia internaţională a bărboşilor (şi a acestui sait). Are multe preocupări, cel puţin în comparaţie cu oamenii care n-au nici una.

Abonează-te

Lasă-mi o adresă de mail ca să te înştiinţez când mai pun o drăcie pe blog. Merci!

Ultimele articole

Contact

vasile (a rond) utopiabalcanica punct net
ecouri